Povestea stațiunii Păltiniș, locul preferat de intelectualitatea din vremea comunismului. Noica și ”școala de la Păltiniș”, cercurile elitiste dintr-o cabană
Povestea stațiunii Păltiniș, locul preferat de intelectualitatea din vremea comunismului începe practic înainte de anul 1900. Sașii din zona Sibiului au luat terenul în concesiune de la Primăria Cristian pentru 50 de ani.
În 1894 se naștea Oheinne, adica actualul Paltiniș. Tot atunci au fost ridicate si cele patru vile care mai formeaza înca centrul stațiunii.
Povestea stațiunii Păltiniș, locul preferat de intelectualitatea din vremea comunismului. Implicarea soției lui Octavian Goga
In 1942, perioada de concesionare a luat sfârsit. S-a organizat o licitație pentru stațiunea montană. Universitatea din Cluj, care era regrupata în Sibiu la acea vreme, a cumpărat Păltinișul.
Universitatea a deschis la Paltiniș un cămin de munte, care a fost inaugurat oficial în 1942, în prezenta unei asistente alese, printre care si sotia lui Octavian Goga.
Veturia Goga a donat atunci pentru stațiune, din partea Consiliului de Patronaj, un cec de un milion de lei.
Cam tot în acea perioadă, Hitler ar fi fost înștiințat despre peisajul de vis din stațiunea montana din România. Acesta a dat dispozitie ca în zonă să se ridice o vila. Astfel, în 1942 a luat naștere Cabana 1 din zona telescaunului.
Vila și restaurantul ofițerilor
Medicii militari din armata austro-ungara au demarat in 1924 construirea unui restaurant si a unei vile pentru cazarea ofiterilor. Acolo veneau insa numai soldati si cadre militare din tara.
Restaurantul este unul dintre cele mai frumoase din Romania. El a fost pastrat in forma proiectului original pana in zilele noastre. Vila a fost insa inclusa in Complexul Casa Turistilor, fiind modernizata. De altfel, cele mai interesante personalitati ale istoriei si-au lasat amprenta asupra primei statiuni montane din Romania.
De la Hitler, cu celebrul sau ordin, prin care le cerea oamenilor sa ridice o vila in centrul statiunii montane, pana la Antonescu, care figureaza in imaginile vremii langa vila 3 din Paltinis. De altfel, vederile si primele timbre emise din Paltinis se mai pastreaza si astazi in colectia doctorului Dragoteanu.
Școala de la Păltiniș
In perioada comunismului a fost rezolvata si problema accesului la cota 1.450. S-au construit drumurile de acces spre zona montana. Pana in 1972, la Paltinis se ajungea numai cu postavionul.
De altfel, în aceeasi perioadă, statiunea a fost arondata administrativ judetului Sibiu.
După anii de închisoare, Constantin Noica a fost angajat cercetător ştiinţific. Între timp, prietenii săi de tinereţe – Eugen Ionescu, Mircea Eliade şi Emil Cioran – deveniseră nume cunoscute în cultura occidentală.
„În 1967, când l-am cunoscut – a scris despre Noica discipolul său Gabriel Liiceanu –, era cercetător la Centrul de Logică din Bucureşti şi era în căutare de «tineri aleşi», pentru a deveni, aşa cum mărturisise la ieşirea din închisoare, «antrenor cultural». M-am nimerit, împreună cu doi-trei prieteni, în cercul pe care l-a alcătuit în acest scop şi am început din acel moment o aventură spirituală care mi-a marcat definitiv destinul.”
Aventura a continuat prin ceea ce s-a numit „Şcoala de la Păltiniş”.
Din 1975 şi până în 1987, într-o cabană de munte, filozoful şi discipolii săi s-au întâlnit constant. „Într-un univers în care mizeria materială şi morală era aproape totală”, mărturisea Gabriel Liiceanu, „paradisul era cu putinţă”.
Noica încerca să creeze o elită care să schimbe la față România
Se ajunsese la un pelerinaj al discipolilor, câteva zeci. O listă aproximativă ar cuprinde între 30 şi 50 de nume. Constantă, importantă şi, cel mai adesea, fără martori a fost prezenţa în preajma lui Noica a doi dintre aceştia: Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.
La Păltiniş se organizau periodic şi seminarii. Acestea au fost frecventate, mai mult sau mai puţin constant, de (ordinea este cea alfabetică): Paul Anghel, Constantin Barbu, Francisca Băltăceanu, Aurel Brumaru, Andrei Cornea, Petre Cretia, Alexandru Dragomir, Marta Gutu, Andrei Justin Hossu, Dan Iacob, Thomas Kleininger, Şerban Nicolau, Octavian Nistor, Ion Papuc, Monica Pillat, George Purdea, Victor Stoichiţă, Alexandru Surdu, Mihai Şora, Marin Tarangul, Sorin Vieru, Vasile Dem. Zamfirescu.
Noica credea sincer că, dacă va reuşi să creeze o elită, aceasta se va impune în structurile de conducere a societăţii şi va „schimba la faţă România”
Conform informaţiilor oferite de Cristian Troncotă într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Naţional în 2006, copiile înregistrărilor făcute de Securitate cu prilejul întâlnirilor dintre Noica şi discipolii săi în cabana sa din Păltiniş, depozitate în sediul Securităţii din Sibiu, au fost incendiate în decembrie 1989.
