Președintele AEP a anunțat costul alegerilor din 2024 și 2025 în România și schimbările propuse pentru viitorul vot: Să nu mai avem cabine de vot cu perdeluțe VIDEO
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a realizat miercuri, 21 ianuarie, o vastă conferință de presă în care a vorbit despre costurile alegerilor din ultimii ani din România, viitoare schimbări propuse la vot, dar și despre faptul că în Registrul Electoral sunt trecute 133.995 de persoane între 90 – 99 de ani dintre care multe nu ar mai fi în viaţă.
Mai mult, în Registrul Electoral sunt peste 14.000 de persoane peste 100 de ani şi a precizat că cvasi majoritatea lor sunt decedate şi că trebuie găsite documentele care să justifice radierea lor din Registrul Electoral.
Adrian Ţuţuianu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că va propune ca documentul de bază al evidenţei electorale să fie Registrul Electoral.
”Considerăm că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care se gestionează de entităţi publice şi se utilizează în secţiile de votare. Vom propune ca în viitor documentul de bază, evidenţă electorală, să fie Registrul Electoral”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.
Peste 130.000 de români între 90 și 99 de ani, în Registrul Electoral
El s-a referit şi la structura cetăţenilor înscrişi în Registrul Electoral.
”Avem în Registrul Electoral, între 80 şi 89 de ani, circa 734.195 de persoane, spun circa pentru că se schimbă aproape zilnic numărul, sunt oameni care au decedat sau oameni care au ieşit din Registrul Electoral, că au interzis dreptul de a alege şi a fi ales. O situaţie care trebuie corectată este a celor peste 90 de ani, între 90 şi 99 de ani, 133.995 de persoane în Registrul Electoral. Bănuiesc că multe dintre aceste persoane de fapt nu mai sunt în viaţă, dar nu s-au operat în registru pentru că n-am avut elementele necesare, respectiv nu sunt înregistrate potrivit legii, actele de stare civilă, actele de deces şi o situaţie care a fost comentată în context electoral”, a declarat preşedintele AEP.
El a precizat că în Registrul Electoral sunt peste 14.000 de persoane de peste 100 de ani.
”Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din registrul electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne. Ca unul care am lucrat în administraţia publică-locală, vă spun că sunt lucruri generate în special de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul la locul de naştere al persoanei respective şi asta ţine într-o bună măsură de administraţia publică-locală”, a mai afirmat Adrian Ţuţuianu.
Alegerile locale şi europarlamentare și prezidențiale au costat România peste 670 de milioane de euro
Adrian Ţuţuianu a mai spus că cele mai mari costuri pentru organizarea alegerilor au fost pentru cele două alegeri prezidenţiale, din 2024 şi 2025, peste 300 de milioane de euro, alegerile locale şi europarlamentare au costat 250 de milioane de euro, iar cele parlamentare – 120 de milioane de euro.
”Legat de costurile alegerilor, noi colectăm date de la toate instituţiile, deci aici veţi regăsi şi costurile cu personalul, dar veţi regăsi şi costurile cu votul în străinătate şi alte asemenea lucruri. Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Parlamentului European ne-a costat 249.763.800 de euro. Alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor a costat 119.952.588 de euro. Alegerea preşedintelui României, în 2024, 147.000.000 de euro şi în 2025 160.982.962 de euro”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat şi care a costul per alegător prezent la alegeri.
”La alegerile europarlamentare, 26 de euro pe alegător în ţară şi 45 de euro pe alegător în străinătate. La alegerile prezidenţiale din 2025, costul e de 14 euro în ţară şi 20 de euro în străinătate În principiu avem costuri duble pentru votul din străinătate, raportat la numărul de alegători prezenţi la urne”, a explicat preşedintele AEP.
Cât a costat imprimarea buletinelor de vot
El a menţionat şi cât a costat imprimarea buletinelor de vot.
”La alegerile prezidenţiale din 2025, imprimarea buletinelor de vot a costat 1.900.000 de euro. La alegerile prezidenţiale din 2024, 1.794.000 de euro, la parlamentare 6.578.000 de euro şi la alegerile locale, 5.451.000 de euro. Dacă ne referim la cantitatea de hârtie pe care o consumăm la un scrutin electoral, 1.502.544 kilograme de hârtie la alegerile locale şi europarlamentare, un milion de kilograme la alegeri parlamentare, 216.501 kilograme la alegeri prezidenţiale, de hârtie. Costuri, că asta se reflectă în costuri, la prezidenţiale 330.635 de euro, iar la alegeri locale şi europarlamentare, două milioane de euro a costat hârtia pentru tipărit buletine de vot”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
El precizat că în 2024 a fost confiscată de la partide suma de 19 milioane de lei de la partidele care nu au respectat legislaţia.
”În anul 2024 s-au întomit 631 de procese verbale pentru nereguli, suma totală a amenzilor este de 18,7 milioane lei şi 19,2 milioane lei sunt confiscări de la partidele politice care nu au respectat legislaţia privind finanţarea şi modul de utilizare a subvenţiilor”, a afirmat Adrian Ţuţuianu
Ţuţuianu: Am constituit un grup de lucru pentru pregătirea unui proiect de lege privind funcţionarea AEP
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a anunţat că a constituit un grup de lucru pentru pregătirea unui proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea AEP. El a explicat că este nevoie de o lege cadru care să stabilească mai clar atribuţiile AEP. Ţuţuianu a precizat că a mai fost constituit un grup de lucru şi pentru elaborarea unei noi organigrame a AEP.
”Am dispus prin ordine ale preşedintelui constituirea unor grupuri de lucru. Un prim grup de lucru priveşte pregătirea unui proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Astăzi noi nu avem o lege cadru. O parte din atribuţiile AEP-ului le găsim în legea din 2015, privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. Altă parte din atribuţii o veţi regăsi în Legea finanţării partidelor politice şi foarte multe atribuţii ale AEP în diverse ordonanţe care se emit cu ocazia organizării fiecare tip de scrutin. Este nevoie de o lege organică, cadru, care să stabilească mai clar atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente, să dea instituţiei plenitudine de competenţă în organizarea alegerilor”, a declarat Adrian Ţuţuianu, miercuri, într-o conferinţă de presă.
El a anunţat că un alt grup de lucru a fost constituit pentru redactarea unui proiect de lege privind finanţarea activităţii partidelor politice, a campaniilor electorale şi referendumurilor.
De asemenea, Adrian Ţuţuianu a mai declarat că doreşte elaborarea unei noi organigrame a AEP.
”Al treilea grup de lucru a fost constituit pentru analiza regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente şi elaborarea unei noi organigrame. Şi urmează să constituim, după ce vom avea discuţii cu toate partidele politice parlamentare, cu societatea civilă, cu asociaţiile politice din administraţia publică, UNCJR, Asociaţia Comunelor, Oraşelor, Municipiilor, deci după ce ne vom consulta cu toată lumea mă gândesc că ar fi util să elaborăm un cod electoral care să prevadă norme generale care sunt aplicabile tuturor tipurilor de scrutin şi norme cu caracter special pentru fiecare tur de scrutin, care se reflectă doar ceea ce este specific. Şi în felul acesta am simplifica acest hăţiş legislativ şi am aduce în atenţie Parlamentului foarte multe lucruri care ţin de organizare de suprapunerea unor termene, a unor activităţi”, a afirmat preşedintele AEP.
Preşedintele AEP spune că nu vrea să mai avem cabine de vot cu perdeluţe, să avem urne transparente
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) a mai anunţat că îşi doreşte realizarea unei logistici electorale unitare, care implică acelaşi tip de cabine de vot, de urne, acelaşi mod de amenajare a secţiilor de votare.
El a precizat că şi-ar dori să nu mai fie cabine cu perdeluţe, să fie urne transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă.
Adrian Ţuţuianu a declarat că legislaţia electorală este neunitară.
”Un al patrulea domeniu unde sunt probleme priveşte ceea ce numim noi administraţia electorală. Legislaţia este neunitară în ceea ce priveşte tipurile de organisme electorale care se constituie la fiecare scrutin, atribuţiile şi regulile de completare a acestora, ceea ce generează confuzii, erori, proceduri de constituire şi completare care sunt greşite şi erori cu privire la îndeplinirea atribuţiilor. Considerăm că este necesar să avem reguli unitare privind categoriile de organisme electorale care se constituie la fiecare scrutin, privind competenţa şi atribuţiile acestora, pentru a facilita munca unor profesionişti dedicaţi în domeniu”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.
El a mai declarat că şi procedurile de vot sunt neunitare.
”Procedurile de vot, care sunt neunitare, sub aspectul orarului de vot, zilelor în care se poate vota, posibilităţii prelungirii votului, actele de identitate în baza cărora se poate vota şi este necesar să eliminăm diferenţele existente între diferitele acte normative”, a mai declarat preşedintele AEP.
Mai multă campanie electorală în afara perioadei desemnate
El a precizat că se face mai multă campanie electorală în afara perioadei desemnate pentru campania electorală.
”Observaţi că se face mai multă campanie electorală când nu-i campanie electorală şi datorită şi mecanismului legal şi unei anumite reţineri a partidelor politice, se face prea puţină campanie electorală în timpul campaniei, în cele 30 de zile care sunt dedicate acestei activităţi. (…) Vom propune reguli clare pentru publicitatea politică uzuală, eliminarea unor interdicţii din perioada de linişte electorală, precum şi clarificarea rolului şi procedurilor specifice pentru campania online. Sub acest aspect, legislaţia electorală din România este total depăşită. Tehnologia a luat-o înaintea reglementării, cum se întâmplă de foarte multe ori în realitatea socială”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
Posibile modificări și la centralizarea rezultatelor
El consideră că este nevoie de un singur tip de proces verbal pentru centralizarea rezultatelor alegerilor.
”Un domeniu iarăşi de interes este consemnarea şi centralizarea rezultatelor alegerilor. Avem procese verbale care se întocmesc de birourile electorale diferite de la un scrutin la altul şi destul de complicate pentru cineva care nu face toată ziua aşa ceva. Este nevoie de un singur tip de proces verbal cu mai puţine rubrici, dar care să reflecte adecvat rezultatele şi în acelaşi timp să permită preşedinţilor de birouri electorale o imagine corectă şi din asta rezultă şi mai puţin timp de aşteptare în ziua votului”, a declarat preşedintele AEP.
El a precizat că trebuie modificat şi regimul contravenţional care se aplică în campaniile electorale.
”Avem două probleme. Pe de o parte nu este uniformitate, avem sancţiuni diferite pentru acelaşi tip de fapte în diverse reglementări. De asemenea, este necesar să actualizăm nivelul contravenţiilor, pentru că unele sume sunt foarte mici în raport de evoluţiile generale ale veniturilor şi inflaţiei. Avem, de asemenea, o zonă foarte importantă de conflicte de norme şi anomalii legislative. Unele le-aţi văzut, de exemplu la alegerile parlamentare, ceea este nefiresc, dar ăsta e algoritmul astăzi prevăzut de lege, adică partide mici au luat două, trei mandate. Aţi văzut pentru prima dată mandate care nu au fost atribuite, ceea ce înseamnă că există ceva în neregulă acolo şi trebuie să urmărim ca numărul de mandate să reflecte ponderea pe care partidele politice au obţinut-o în urma scrutinului”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
