Președintele Nicușor Dan, alături de Donald Trump, liderul SUA, la Summitul NATO de la Haga. Cei doi și-au strâns mâna FOTO
Preşedintele României, Nicuşor Dan s-a întâlnit miercuri, 25 iunie, cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Summitul NATO de la Haga. Potrivit imaginilor oficiale transmise de Administrația Prezidențială, cei doi şi-au strâns mâna.
Președintele Nicușor Dan, alături de Donald Trump, președintele SUA, la Summitul NATO de la Haga. Cei doi și-au strâns mâna
Imaginile oficiale de la Summitul NATO de miercuri arată cum preşedintele Nicuşor Dan şi preşedintele SUA, Donald Trump, şi-au strâns mâna. Cei doi șefi de stat s-au întâlnit în marja discuțiilor cu privire la creșterea cheltuielilor cu apărarea a țărilor Tratatului Nord-Atlantic la 5%.
Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit, în marja Summitului NATO de la Haga, şi cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. ”Am discutat despre relaţia strânsă dintre România şi Regatul Unit, ca parteneri strategici şi aliaţi”, a transmis preşedintele.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, participă, marţi şi miercuri, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care are loc la Haga, în Regatul Ţărilor de Jos.
Nicuşor Dan a avut o poziţie privilegiată la fotografia de grup a summitului NATO, care a început marţi seara cu un dineu de gală găzduit de regele Ţărilor de Jos, Willem-Alexander.
În fotografia realizată cu toţi invitaţii pe treptele Palatul Huis ten Bosch din Haga, reşedinţa oficială a regelui Willem-Alexander şi a reginei Maxima a Olandei, preşedintele României a stat în rândul al doilea, avându-l în stânga pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar în faţa sa au stat preşedintele SUA, Donald Trump, şi gazdele regale, care au ocupat rândul din faţă.
Prima reuniune a NATO la care participă Nicușor Dan
În urmă cu câteva ore s-a dat startul discuțiilor la summitul NATO de la Haga. Pentru președintele Nicușor Dan este prima reuniune a Alianței la care participă. Aseară, la dineul organizat de familia regala olandeză, la poza de grup, președintele României a fost așezat în spatele lui Donald Trump și lângă secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
Încă de la sosirea la centrul unde se desfăsoară summitul, șeful NATO a fost luat la întrebări cu privire la postarea de ieri a lui Donald Trump.
Președintele american a publicat pe rețeaua lui socială o captură de ecran cu un mesaj primit de la secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta îl felicită pentru „acțiunea decisivă în Iran” și pentru faptul că a convins toți aliații să accepte majorarea cheltuielilor pentru apărare.
„Europa va contribui într-un mod important, așa cum ar trebui, iar aceasta va fi victoria ta” a scris Mark Rutte la finalul mesajului.
„Ascultați, chiar credeți că cele 7 sau 8 țări, care nu erau nici la 2% la începutul acestui an, ar fi ajuns la 2% dacă Trump nu ar fi fost ales președinte al Statelor Unite? Chiar credeți că în ciuda amenințărilor din partea Rusiei, Chinei, etc, ar fi posibil să se ajungă la acest angajament de 5% astăzi, dacă Trump nu ar fi fost ales președinte. Cred că ceea ce i-am spus în acel mesaj este perfect adevărat și este perfect în regulă că l-a publicat. Chiar cred că așa stau lucrurile.”, a transmis Mark Rutte.
Dan, discuție cu premierul britanic
Între timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că a avut în această dimineață o întâlnire bilaterală cu premierul britanic, Keir Starmer.
Marți seară, liderii celor 32 de state membre au luat parte la dineul oferit de familia regală olandeză. Emanuel Macron, Donald Trump, dar și Nicușor Dan s-au numărat printre invitații dineului .
Iar la fotografia de grup, președintele României, Nicușor Dan, a fost așezat chiar în spatele omologului său american Donald Trump, umăr la umăr cu șeful NATO, Mark Rutte. Toată lumea s-a arătat relaxată și zâmbitoare la înainte de marele dineu oferit de regele Willem-Alexander.
Obiectivul de 5% privind cheltuielile de securitate pentru NATO: instrucţiuni de utilizare
Sub presiunea lui Donald Trump şi în faţa ameninţării ruse, ţările NATO, reunite miercuri în cadrul unui summit la Haga, ar trebui să se angajeze la o creştere substanţială a cheltuielilor lor militare, până la 5% din produsul lor intern brut (PIB) până în 2035.
Pentru că Statele Unite ale lui Donald Trump o cer, în caz contrar ameninţând să nu mai apere „rău-platnicii”.
Dar şi pentru că această cifră corespunde, în esenţă, sumelor necesare pentru menţinerea capacităţilor de apărare ale NATO în faţa ameninţării ruse în creştere. Noile obiective privind capacităţile militare au fost aprobate oficial de miniştrii apărării ai Alianţei la începutul lunii iunie.
Acestea sunt revizuite la fiecare patru ani. Fiecare ţară primeşte propriile sale obiective sub forma unei „cărţi albastre” şi este liberă să utilizeze orice mijloace doreşte pentru a le atinge.
Cine va controla?
Aceasta este una dintre principalele provocări. Până la sfârşitul anului 2024, doar 22 dintre cele 32 de state membre ale NATO au atins obiectivul de 2% din cheltuielile militare convenit la un summit anterior al Alianţei, în 2014.
Unele au şi propriile lor interpretări. Spania, de exemplu, a declarat că îşi va putea atinge obiectivul privind capacităţile militare cu doar 2,1% din PIB-ul său. NATO, la rândul său, asigură că Madridul va avea nevoie de cel puţin 3,5%. Fiecare ţară va trebui să prezinte NATO un raport anual în care să indice unde se află pe drumul către atingerea obiectivului de 5%.
Va exista, de asemenea, o revizuire în 2029, când obiectivele privind capacitatea militară vor fi actualizate. Ideea unei creşteri minime de 0,2% din PIB în fiecare an, pentru a forţa cele 32 de ţări NATO să ia măsuri, a fost abandonată în cele din urmă din cauza lipsei de consens.
5% = 3,5 + 1,5%
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus o cifră globală de 5%, care este de fapt suma a două tipuri de cheltuieli.
El propune creşterea nivelului cheltuielilor militare stricto sensu la 3,5% din PIB până în 2032, în funcţie de capacităţile militare.
Acestea nu sunt făcute publice, dar NATO a definit anumite priorităţi, cum ar fi apărarea aeriană, securitatea cibernetică şi activatorii strategici, care permit armatelor să funcţioneze (informaţii, logistică, sateliţi etc.). Cei 3,5% ar trebui să permită o creştere globală de 30% a acestor capacităţi militare, inclusiv o creştere de cinci ori a numărului de sisteme antiaeriene.
Mark Rutte doreşte, de asemenea, ca ţările NATO să îşi mărească cheltuielile pentru securitate, în sensul cel mai larg, la 1,5% din PIB-ul lor.
Acest obiectiv este mai uşor de atins în măsura în care se referă la cheltuielile duble, civile şi militare, deja angajate sau planificate de către state.
Potrivit unui diplomat european, un „catalog” al acestor cheltuieli a fost deja întocmit, incluzând infrastructura (porturi, drumuri etc.), mobilitatea militară, securitatea cibernetică şi „rezilienţa”. Această categorie cuprinde, de exemplu, tot ceea ce se consideră necesar pentru a pregăti societăţile civile pentru război.
