Primele prognoze meteo pentru iarna 2026–2027. „Super El Niño” poate afecta și România

Două anomalii majore sunt monitorizate atent de meteorologi pentru iarna 2026–2027. Primele prognoze arată un episod El Niño ce ar putea deveni unul dintre cele mai puternice observate după 1950, precum și de o zonă extinsă de apă rece în nordul Oceanului Atlantic.

Modelele meteorologice pentru Europa și România sugerează, în prezent, o probabilitate mai mare ca iarna să se caracterizeze prin temperaturi peste normal, în special în a doua jumătate a sezonului. Totuși, nu sunt excluse nici episoadele de ger, ninsori abundente sau viscole.

Cum va fi iarna 2026-2027

Două anomalii oceanice majore sunt monitorizate atent de meteorologi. În Pacificul tropical, fenomenul El Niño se intensifică rapid, iar în nordul Atlanticului a reapărut „pata rece”, o regiune cu temperaturi ale apei semnificativ mai scăzute decât în zonele învecinate, conform informațiilor furnizate de Severe Weather.

Interacțiunea dintre aceste anomalii poate influența poziția curentului-jet, distribuția centrilor de presiune atmosferică și traiectoria furtunilor ce afectează Europa.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) a confirmat oficial în luna iunie apariția condițiilor El Niño. Specialiștii estimează că fenomenul va continua să se intensifice în toamnă și pe parcursul iernii 2026–2027.

Conform NOAA, există o probabilitate de 63% ca El Niño să atingă o intensitate „foarte puternică” în perioada noiembrie 2026–ianuarie 2027. În acest caz, episodul s-ar putea număra printre cele mai intense înregistrate după anul 1950.

Actualizarea sezonieră recentă a Organizației Meteorologice Mondiale arată că modelele internaționale prevăd o creștere a temperaturii de aproximativ două grade Celsius în regiunea centrală a Pacificului tropical în intervalul iulie–septembrie, iar tendința de încălzire este estimată să continue în toamnă.

„Pata rece” din Atlantic

În paralel, analizele temperaturii suprafeței Oceanului Atlantic indică revenirea unei anomalii reci în zona subpolară, situată la est de Newfoundland și la sud de Groenlanda.

Datele din finalul lunii iunie arată că în nucleul acestei regiuni temperatura apei era cu 0,5 până la 2 grade Celsius mai scăzută comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Modelele sezoniere sugerează că această anomalie ar putea persista până în decembrie 2026 și chiar în primele luni ale anului 2027.

Produsul NOAA Coral Reef Watch, actualizat zilnic, compară temperatura actuală a suprafeței oceanului cu media climatologică a perioadei 1991–2020, permițând identificarea zonelor cu temperaturi mai reci sau mai calde decât normalul.

„Pata rece” este semnificativă deoarece nordul Atlanticului reprezintă o regiune-cheie pentru circulația atmosferică europeană. Diferențele mari de temperatură între apele reci și cele calde pot afecta intensitatea furtunilor și poziția curentului-jet, însă nu determină în mod direct condițiile meteo dintr-o anumită țară.

Cum va fi iarna în Europa

Modelele sezoniere indică pentru începutul iernii o zonă de presiune atmosferică ridicată ce s-ar putea extinde dinspre sudul Europei către centrul continentului.

În acest context, Europa Centrală, de Sud și de Sud-Est ar putea înregistra mai multe perioade cu temperaturi peste media sezonieră, în special între ianuarie și februarie. Regiunile nordice și vestice ale continentului rămân mai expuse la schimbări rapide determinate de deplasarea curentului-jet.

Este important de menționat că aceste prognoze sezoniere oferă estimări privind probabilitatea ca media temperaturilor sau cantitatea totală de precipitații să fie peste sau sub valorile normale. Predicțiile nu pot indica datele exacte ale fenomenelor meteo precum ninsori sau valuri de ger. Organizația Europeană pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) subliniază că astfel de prognoze se bazează pe fenomene climatice cu evoluție lentă și trebuie interpretate în termeni probabilistici.

Cum va fi afectată România

Pentru România, configurația prezentată de modelele actuale sugerează o probabilitate crescută pentru o iarnă mai caldă decât media ultimelor decenii, în special în sudul, estul și vestul țării.

Un posibil regim de presiune ridicată peste sud-estul Europei ar putea aduce:

• intervale lungi cu temperaturi pozitive în zonele joase;
• mai multe precipitații sub formă de ploaie sau lapoviță;
• strat de zăpadă instabil în orașe și în regiunile de câmpie;
• perioade de secetă atmosferică, dacă fronturile atlantice sunt deviate spre nord;
• inversiuni termice, ceață și poluare persistentă în depresiuni și marile orașe.

Chiar și într-o iarnă mai caldă decât normalul pot apărea una sau două invazii de aer arctic, cu temperaturi foarte scăzute, ninsori abundente și viscol. Media sezonului poate rămâne pozitivă chiar dacă există câteva episoade severe de ger.

Prognoza pentru România se va clarifica în toamnă

Semnalul El Niño este deja mult mai solid decât era în primăvară, dar prognoza pentru Europa și România rămâne la o distanță de aproape șase luni.

Primele informații mai relevante pentru temperaturile și precipitațiile din România vor apărea odată cu actualizările modelelor din septembrie și octombrie. Detaliile privind riscul de ger sau ninsoare vor putea fi evaluate abia cu câteva săptămâni înainte.

În acest moment, scenariul principal indică o iarnă 2026–2027 posibil mai caldă decât normalul în România, dar foarte variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și episoade scurte, potențial severe, de vreme rece.