Primești bani de la părinți, prieteni sau rude? Când poate cere ANAF explicații și în ce situație se aplică impozitul de 70%

Banii primiți de copii de la părinți pentru chirie, studii, plata ratelor sau cumpărarea unei locuințe nu sunt considerați automat venituri impozabile. Totuși, în 2026, ANAF poate cere lămuriri atunci când constată existența unor sume importante care nu se justifică prin veniturile declarate ale unei persoane. Într-o asemenea situație, beneficiarul trebuie să poată explica sursa banilor și motivul pentru care i-a primit.

În cadrul verificărilor, autoritățile fiscale pot analiza atât veniturile și cheltuielile contribuabilului, cât și patrimoniul și mișcările de bani din conturile acestuia.

Transferurile dintre părinți și copii nu sunt impozitate automat

Sumele care circulă între membrii unei familii pot avea naturi diferite, în funcție de situația concretă. Ele pot reprezenta donații, daruri manuale, împrumuturi sau datorii, fără să fie considerate în mod automat venituri pentru care persoana care le primește trebuie să achite impozit.

De exemplu, un student poate primi lunar de la părinți 2.000 de lei pentru chirie și cheltuielile de zi cu zi. Faptul că banii sunt trimiși periodic nu îi transformă într-un salariu și nici într-un alt tip de venit impozabil.

Principiul se aplică și în cazul unor transferuri mult mai mari. Dacă părinții îi oferă copilului 30.000 de euro pentru avansul la achiziția unui apartament, simpla valoare a sumei nu duce automat la apariția unui impozit pe venit. Important este ca beneficiarul să poată justifica proveniența banilor și scopul transferului.

ANAF poate verifica diferențele dintre venituri și cheltuieli

Prin verificarea situației fiscale personale, ANAF poate pune în balanță veniturile cunoscute ale unei persoane cu bunurile deținute, cheltuielile făcute și sumele care au circulat prin conturile acesteia. Inspectorii pot urmări inclusiv schimbările intervenite în patrimoniu într-un anumit interval.

Spre exemplu, dacă o persoană declară venituri nete de 5.000 de lei pe lună, dar în același an cumpără o mașină de 30.000 de euro și achită un avans de 40.000 de euro pentru o locuință, autoritățile fiscale îi pot solicita explicații privind diferența dintre veniturile declarate și banii cheltuiți.

Dacă 50.000 de euro din aceste cheltuieli au fost acoperiți cu bani primiți de la părinți, contribuabilul trebuie să poată demonstra acest lucru.

Pentru sumele mari, documentele pot deveni importante

În cazul ajutorului financiar obișnuit oferit în familie pentru cheltuieli curente, nu este necesară întocmirea inutilă a unor documente. Lucrurile pot sta diferit atunci când sunt transferate zeci de mii de euro pentru achiziția unei locuințe, a unei mașini sau a altui bun valoros. Într-o eventuală verificare, traseul banilor poate deveni relevant.

Din acest punct de vedere, un transfer bancar este mai simplu de justificat decât o sumă oferită în numerar, deoarece operațiunea rămâne înregistrată. În explicația plății poate fi trecută natura reală a transferului, cum ar fi „sprijin familial”, „donație pentru avans apartament” sau „împrumut”.

Pentru sumele importante pot exista și documente care arată ce reprezintă operațiunea. Dacă este vorba despre un împrumut, actele trebuie să reflecte o situație reală. Nu ar trebui create ulterior documente fictive doar pentru a oferi o justificare banilor transferați.

În timpul unei verificări a situației fiscale personale, ANAF poate lua în calcul atât actele și explicațiile contribuabilului, cât și datele pe care instituția le are sau le obține despre veniturile, cheltuielile, patrimoniul și fluxurile financiare ale persoanei respective.

Când poate interveni impozitul de 70%

Primirea unor bani de la părinți sau de la alte rude nu atrage, prin ea însăși, aplicarea cotei de impozitare de 70%. Problema apare atunci când autoritățile constată venituri pentru care sursa nu poate fi identificată.

Potrivit regulilor prevăzute de Codul fiscal și precizărilor ANAF, cota de 70% se aplică veniturilor constatate de organele fiscale a căror proveniență nu a putut fi stabilită. Dacă sursa fondurilor este identificată, iar sumele sunt încadrate corespunzător, situația este diferită.

De exemplu, o persoană care primește 20.000 de euro de la părinți și poate arăta atât proveniența, cât și scopul banilor nu se află în aceeași situație cu un contribuabil în patrimoniul căruia apar 20.000 de euro fără ca, în timpul controlului, să poată fi stabilită sursa lor.

Simpla mențiune „cadou” nu schimbă natura reală a banilor

Explicația trecută în dreptul unui transfer bancar nu este suficientă pentru a modifica natura economică a unei operațiuni. Dacă realitatea arată că banii provin dintr-o altă sursă, simpla denumire dată transferului nu reprezintă o justificare.

Există, de exemplu, o diferență între banii oferiți de părinți copilului pentru cumpărarea unei locuințe și încasările repetate provenite din servicii, vânzări sau alte activități economice. Dacă asemenea venituri sunt prezentate drept „cadouri”, denumirea folosită nu le schimbă tratamentul fiscal. Autoritățile pot analiza natura economică reală a tranzacțiilor.

Prin urmare, sprijinul financiar primit din familie nu generează automat obligația de plată a unui impozit. În cazul sumelor importante, însă, este relevant ca beneficiarul să păstreze documentele, informațiile aferente transferurilor bancare și celelalte dovezi care pot arăta de unde provin banii și pentru ce au fost folosiți.

În situația cumpărării unui apartament de 150.000 de euro, de exemplu, documentele și transferurile bancare pot ajuta la justificarea fondurilor inclusiv dacă verificarea fiscală are loc după mai mulți ani.