Probleme cu traficul pe Dunăre din cauza cotelor scăzute. Încărcătura navelor e redusă şi la jumătate din capacitate. Probleme și la centrala de la Cernavodă

Alertă în România din cauza cotelor extrem de scăzute ale Dunării din luna iulie, apropiate de minimul istoric. Navele care tranzitează fluviul merg şi pe jumătate goale, pentru a-şi menţine capacitatea de plutire. Cele mai mari probleme sunt pe sectorul fluvial, unde nu-şi pot descărca nici marfa în unele porturi.

Până la scăderea nivelului, tranzitul prin canalul Sulina a rămas în parametrii anului trecut, arată News.ro.

„Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni”, se plânge un armator, care spune că mai are o navă blocată în Germania, unde, din cauza scăderii nivelului Rinului şi al Dunării, situaţia este mult mai gravă.

”La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, relatează el. Adrian Maizel, coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, explică: „Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară şi vară, nu a plouat în ţările din amonte. Debitul e menţinut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade”.

„Tocmai am terminat de încărcat nava şi, din calculele mele, ar fi vreo 640 – 650 de tone, e cam la două treimi”, spune pentru News.ro armatorul Silviu Pralea.

Proprietar al unui şlep cu o capacitate maximă de 960 de tone, face constant curse pe Dunăre. Din 21 iunie, transportă cereale pe ruta Galaţi – Constanţa. De atunci au început să scadă constant cotele şi să apară problemele.

Impactul economic al noilor condiţii de trafic

„N-am încărcat-o la plin, din cauza nivelului mic al Dunării”, explică armatorul Silviu Pralea.

Dacă ar fi completat diferenţa, partea din corpul navei scufundată sub apă ar fi fost mai mare. Ar fi riscat să atingă fundul nisipos al fluviului, în zonele cu cote mici, şi să nu-şi poată continua marşul.

„O cursă-două am făcut, la începutul campaniei agricole (sfârşitul lunii iunie, n.r.), la capacitate maximă, apoi restul tot mai gol. Asta e a şaptea cursă”, spune bărbatul.

După un drum de două zile, şlepul său va ajunge în portul Constanţa, unde va descărca. Economic, mai toată lumea are de pierdut.

„La prima cursă (din 21 iunie, când era încărcat aproape la plin, n.r.) am luat vreo 8.500 de euro, acum am ajuns la 7.500 – 8.000 de euro de transport. Preţul se va simţi în buzunarul cumpărătorilor. Am plecat de la 55 lei/ tonă, acum s-a ajuns la 63 de lei”, explică Pralea.

Nu doar scăderea nivelului apei are un impact negativ în preţul mărfurilor. Un alt factor este cel al combustibilului: litrul de motorină, care costa în urmă cu o lună aproximativ 4,2 lei, a depăşit 5,2 lei (carburantul naval nu are accize).

Varianta cea mai rea: pe jumătate gol, blocat cu săptămânile în port

Chiar dacă şlepul său e pe o treime gol şi încasează mai puţin pe o cursă, Silviu Pralea se poate considera norocos: nava lui, spre deosebire de ale altora, este în marş.

„Pe Dunărea maritimă se circulă relativ bine, colegii care navighează în partea de sus a Dunării au probleme mari”, explică el.

În funcţie de tipul navelor care o pot tranzita, Dunărea se împarte în maritimă (între Sulina şi Brăila, aici au acces nave cu un pescaj mai mare) şi fluvială (de la Brăila la intrarea în ţară).

Aproape de minimul istoric

„Nivelul actual e mai scăzut decât în 2024, ajungem aproximativ la cel din 2025 şi ne apropiem chiar de nivelurile din 2003, cele mai rele din ultimele decenii”, explică pentru News.ro Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul instituţiei.

„Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară şi vară, nu a plouat în ţările din amonte. Debitul e menţinut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade. Jiul, Argeşul au puţin aport. De exemplu, în urma ploilor de săptămâna trecută din zona Moldovei, pe 27 iulie am avut la Galaţi o creştere de 4 cm, care s-a dus imediat, acum (29 iulie, n.r.) suntem în aceeaşi situaţie”, spune Maizel.

Nivelul scăzut a dus la o situaţie nemaiîntâlnită de şapte ani: pe 17 iulie 2026 a fost emis un aviz de existenţă a cazului de forţă majoră.

Pe 30 iulie, Apele Române anunţau că debitul Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) era de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor indica o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.

Directorul adjunct Apele Române: Se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a Centralei Nucleare Cernavodă

Directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, afirmă, sâmbătă, că se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a Centralei Nucleare Cernavodă, însă situaţia nu este simplă, deoarece toate ţările se confruntă cu secetă şi caniculă. Doar în Austria s-au înregistrat ploi, dar, până ca debitul produs de acestea să ajungă la Cernavodă, durează aproximativ două săptămâni. Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare, avertizează specialistul, explicând că până în 7 august Dunărea continuă să scadă.

”Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă la intrarea în ţară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la ora asta se înregistrează 1.590 m3 pe secundă, cu tendinţa de scădere până în data de 7 august când se vor înregistra în jur de 1.450 m3. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a declarat, sâmbătă, Sorin Rîndaşu, director general adjunct Administraţia Naţională „Apele Române”.

Acesta s-a referit la măsurile dispuse, care să încerce, pe de-o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre braţul Bala, pe de altă parte acţiuni de dragaj pe Dunărea Veche.

”În aceste condiţii este destul de dificil de spus că totul este în siguranţă, sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a Centralei Nucleare, care în momentul de faţă aduce un aport important, mai ales în condiţiile în care şi în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite şi Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcţionarea centralei nucleare de la  Kozlodui”, a mai declarat Sorin Rîndaşu.

Acesta avertizează, de asemenea, că ”prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare”.

”Singurul lucru pe care putem să-l spunem este că, în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitaţii ceea ce a permis creşterea nivelelor râurilor din zona care alimentează Dunărea Superioară. Dar trebuie menţionat faptul că sunt şapte zile de parcurs până la intrarea în ţară şi de la intrarea până în zona Cernavodă mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie să găsite, cu resursele locale, soluţii care să permită în continuare funcţionarea Centralei Nucleare”, a explicat specialistul.