NEWS

Programul Rabla ar putea fi lansat în prima parte a fiecărui an, începând din 2027. Ministrul desemnat al Mediului anunță ce tichete se vor oferi

Programul Rabla ar putea fi lansat în prima parte a fiecărui an începând din 2027. Ministrul desemnat al Mediului anunță ce tichete se vor oferi
Programul Rabla 2026 Foto: Inquam Photos /George Călin

Sunt vești bune pentru românii interesați de Programul Rabla. Acesta ar putea fi lansat în prima parte a fiecărui an, începând din 2027, cu accent pe autoturismele cu preţuri accesibile şi emisii reduse, precum şi pe sprijinirea industriei auto din România, a declarat, luni, Natalia Elena Intotero, candidatul pentru funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate.

Rabla la fiecare început de an

„Alături de Ministerul Economiei vom pregăti un calendar pentru anul 2027 şi pentru anul 2028, astfel încât oamenii să ştie din timp când începe acest program. Ne propunem ca lansarea să aibă loc în prima parte a fiecărui an. Vom introduce criterii care să sprijine vehicule fabricate în România, implicit în Uniunea Europeană, cu verificarea originii în limitele permise de legislaţia Uniunii Europene. Vom pune accent pe maşinile cu preţuri accesibile şi emisii reduse, nu doar pe cele scumpe. Vom asigura plăţi mai rapide către dealerii auto. Maşinile vechi, predate, vor putea fi casate şi reciclate corespunzător”, a afirmat Natalia Elena Intotero, potrivit Agerpres.

Aceasta a subliniat că programul Rabla are şi un rol economic important, prin susţinerea industriei auto şi a locurilor de muncă din acest sector.

„Vom evalua public în fiecare an rezultatele programului. Vom urmări şi sprijinirea firmelor care produc componente pentru industria auto. De ce este important acest program pentru România? Potrivit cifrelor incluse în program, industria auto asigură aproximativ 220.000 de locuri de muncă directe, iar România produce anual aproximativ 500.000 de autoturisme, dintre acestea, peste 80% sunt exportate. Aşadar, Rabla nu înseamnă doar maşini mai puţin poluante, înseamnă şi susţinerea locurilor de muncă, a fabricilor şi a economiei româneşti. Vrem ca programul Rabla să fie accesibil familiilor, să reducă poluarea şi să susţină în acelaşi timp oamenii care lucrează în industria auto din România”, a explicat ministrul propus pentru Mediu.

Ce priorități mai are ministrul desemnat al Mediului

O altă prioritate prezentată de Intotero vizează deblocarea investiţiilor întârziate din cauza procedurilor de mediu, prin simplificarea etapelor de avizare şi stabilirea unor termene clare pentru emiterea autorizaţiilor.

„Vrem să schimbăm direcţia. Protejarea mediului este obligatorie, subliniez, obligatorie, dar nu trebuie să însemne blocarea dezvoltării ţării. Această prioritate se aplică tuturor investiţiilor, naţionale, judeţene şi locale. Ce vom face concret? Vom introduce proceduri prioritare pentru proiectele importante, astfel încât avizele şi autorizaţiile de mediu să fie emise în termen clar, cu respectarea legislaţiei europene în vigoare. Instituţiile vor putea analiza în paralel documentele, acolo unde legea permite, în loc să aştepte finalizarea fiecărei etape. Autorităţile vor solicita completările necesare într-un singur set de observaţii, pe cât posibil, pentru a evita cererile repetate„, a precizat aceasta.

În domeniul infrastructurii de apă şi canalizare, candidata a anunţat continuarea investiţiilor în reţele şi staţii de epurare, menţionând un buget total prevăzut de 800 de milioane de euro pentru acest program.

„În multe localităţi din România, oamenii încă nu au acces la apă şi canalizare. În alte zone, apele uzate nu sunt curăţate corespunzător înainte de a ajunge în râuri sau în natură. România are obligaţii europene în acest domeniu şi se confruntă cu proceduri juridice pentru neîndeplinirea lor. Ce vom face? Vom continua investiţiile în reţele de apă şi canalizare, dar şi în staţii de epurare, în special în localităţile care nu respectă încă aceste cerinţe europene. Bugetul total prevăzut pentru acest program este de 800 milioane de euro, dintre care 400 de milioane de euro în perioada 2026-2028 şi, dacă voi ajunge la minister, vreau să verificăm modul în care au fost cheltuiţi şi dacă s-au cheltuit aceşti bani”, a declarat Intotero.

Problema deșeurilor, în atenția Nataliei Intotero

Cât despre gestionarea deşeurilor, aceasta a atras atenţia asupra ponderii ridicate a deşeurilor municipale care ajung la depozitele de gunoi şi a anunţat măsuri pentru dezvoltarea colectării separate şi valorificarea materialelor reciclabile.

„Aproximativ 80% din deşeurile municipale din România ajung la groapa de gunoi, în loc să fie reciclate sau valorificate. Practic, îngropăm resurse care ar putea fi transformate în materii prime, energie şi locuri de muncă. Vom aproba Planul naţional pentru gestionarea şi prevenirea deşeurilor, deblocând astfel finanţările din PDD-TJ”, a afirmat candidata.

În ceea ce priveşte protejarea pădurilor, Intotero a anunţat operaţionalizarea sistemului informatic SUMAL 3.0 în 2026, precum şi consolidarea controalelor pentru combaterea tăierilor ilegale.

„Pădurile sunt o resursă importantă pentru România, ele protejează solul, reduc riscul la inundaţii, contribuie la calitatea aerului, dar în egală măsură susţin şi economia. Principala noastră preocupare este combaterea tăierilor ilegale, dar şi sprijinirea celor care lucrează legal în sectorul forestier. Ce vom face? În 2026 vom operaţionaliza SUMAL 3.0, sistemul informatic prin care este urmărit lemnul de la exploatare până la transport şi comercializare”, a susţinut aceasta.

Urșii nu vor mai fi o problemă atât de mare pentru români

Ministrul propus a prezentat şi măsuri pentru gestionarea conflictelor dintre oameni şi animalele sălbatice, inclusiv modificări legislative care să permită intervenţii mai rapide în cazul urşilor şi lupilor care intră în localităţi.

„În primele şase luni vom propune modificări legislative pentru intervenţii mai rapide atunci când urşii şi lupii intră în localităţi”, a explicat Intotero.

Numărul anual de intervenții asupra populației de urși va fi stabilit pe baza evaluărilor științifice și a legislației în vigoare, conform declarațiilor oficiale. Academia Română va fi implicată în procesul de evaluare a numărului optim de exemplare.

Printre prioritățile ministerului se numără prevenirea inundațiilor și combaterea secetei, reabilitarea barajelor și reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române” programată pentru anul 2027. Alte obiective includ modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului, ecologizarea terenurilor contaminate și a iazurilor miniere, precum și digitalizarea serviciilor instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Mediului.

Natalia Elena Intotero a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului pentru funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor.

 

toma@mediaflux.ro Toma Enescu are o pasiune pentru presă, literatură și politică. Îi place să fie informat și este mereu la curent cu ce se întâmplă în ... vezi toate articolele