Raport OCDE teribil privind România: 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 şi 24 nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională
Aproape un sfert dintre tinerii români cu vârste între 18 şi 24 nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională, arată raportul OCDE ”Education at a Glance 2026 – EaG 2026”. Procentul înregistrat de România la această categorie este considerabil peste media OCDE, unde doar 14% dintre adulţii de până în 24 de ani nu au nici loc de muncă, nici nu merg la şcoală.
Raportul OCDE arată că un sfert din tinerii din România nu lucrează și nici nu urmează vreun fel de studii
„Tinerii adulţi care nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională (categoria NEET) reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice, întrucât perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă pot avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic ulterior. În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani făceau parte din categoria NEET în 2025. Prin comparaţie, ponderea medie a tinerilor NEET în ţările OCDE a fost de 14% în 2025”, arată raportul „OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026”, dat publicităţii marţi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit documentului, nivelul de educaţie înregistrează un maxim istoric în anul 2025, pe măsură ce tot mai multe persoane obţin calificări superioare.
„La nivelul OCDE, 43% dintre adulţii de vârstă activă (cu vârste între 25 şi 64 de ani) deţin o calificare universitară, în timp ce ponderea adulţilor cu studii liceale sau post-liceale este uşor mai scăzută, situându-se la 39%. În România, ponderea adulţilor cu studii universitare este sub media OCDE, fiind de 19%, în timp ce ponderea celor cu studii liceale sau post-liceale depăşeşte media OCDE, ajungând la 56%. Deşi tot mai mulţi tineri adulţi obţin o calificare universitară, ponderea persoanelor a căror calificare maximă este cea de învăţământ liceal cu orientare profesională este în scădere în aproape toate ţările OCDE. Aceasta este şi situaţia României, unde 59% dintre persoanele cu vârste între 55 şi 64 de ani deţin o calificare profesională de nivel liceal în 2025, comparativ cu 45% în rândul celor cu vârste între 25 şi 34 de ani”, arată raportul.
Rata şomajului în rândul tinerilor adulţi cu studii superioare a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025
Rezultatele privind ocuparea forţei de muncă în cazul absolvenţilor recenţi de studii superioare variază de la o ţară la alta, fiind influenţate de condiţiile economice, de cererea de pe piaţa muncii şi de politicile publice.
„În România, rata şomajului în rândul tinerilor adulţi cu studii superioare a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025. Ratele corespunzătoare în ţările OCDE pentru care existau date disponibile pentru ambii ani au fost, în medie, de 7% în 2015 şi de 5% în 2025. Importanţa calificărilor superioare pe piaţa muncii se reflectă şi în nivelul câştigurilor.
În aproape toate ţările OCDE, lucrătorii (cu vârste între 25 şi 64 de ani) fără o calificare superioară au câştiguri sub media naţională. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an şi al căror cel mai înalt nivel de educaţie este învăţământul liceal de tip teoretic câştigă cu 11% mai puţin decât media naţională; cele cu studii liceale de tip vocaţional câştigă cu 8% mai puţin, iar cele cu un nivel de educaţie inferior învăţământului liceal câştigă cu 18% mai puţin. Diferenţele salariale corespunzătoare, la nivelul mediei OCDE, sunt de 13% pentru nivelul liceal teoretic, 17% pentru cel vocaţional şi 31% pentru nivelul inferior celui liceal. Deşi diferenţa este redusă, lucrătorii din România cu studii liceale de tip vocaţional înregistrează un decalaj salarial mai mic faţă de media naţională decât cei cu studii liceale de tip teoretic, un tipar care diferă de media OCDE”, precizează raportul.
Documentul notează că, în majoritatea ţărilor, lucrătorii cu un nivel mai ridicat de educaţie au o probabilitate mult mai mare de a ocupa locuri de muncă ce permit activitatea de acasă. În România, 10% dintre lucrătorii cu studii superioare lucrează de acasă – ocazional sau în mod obişnuit – comparativ cu 2% dintre cei cu studii liceale sau post-liceale. Această tendinţă oglindeşte situaţia medie din OCDE, unde 42% dintre lucrătorii cu studii superioare declară că lucrează de acasă ocazional sau în mod obişnuit, faţă de 18% dintre cei cu studii liceale sau post-liceale.
România a crescut investiţiile în Educaţie, însă acestea se menţin sub media ţărilor din OCDE
România a majorat sumele investite în Educaţie, însă acestea se menţin la un nivel considerabil sub media statelor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fie că este vorba despre fonduri publice sau private. Sumele alocate din fonduri publice pentru educaţia unui copil variază, în funcţie de ciclul şcolar, iar la toate nivelurile de educaţie, banii alocaţi unui elev din România sunt la mai puţin de jumătate comparativ cu media din ţările Organizaţiei, arată date oficiale ale OCDE. Spre exemplu, educaţia unui copil de şcoală primară costa, în România, în anul 2023, costa 3.783 de dolari în 2023 în România şi 12.893 de dolari în medie la nivelul OCDE. În învăţământul gimnazial, acestea au fost de 8.658 de dolari în România, în timp ce media OCDE este de 14.291 de dolari.
Cea mai mare parte a investiţiilor în Educaţie în ţările OCDE provine din surse publice. Raportul ”OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026” arată că, în medie, la nivelul OCDE, cheltuielile publice pentru educaţie, calculate pe baza fondurilor alocate instituţiilor de învăţământ, au reprezentat 4% din PIB în 2023, în timp ce cheltuielile private au reprezentat 0,6%. În România, cheltuielile publice au fost de 2,4% din PIB în 2023, iar cele private de 0,2%.
Media cheltuielilor publice pentru educaţie a scăzut uşor
Potrivit documentului, din 2015 până în 2023, media cheltuielilor publice pentru educaţie, atât în interiorul, cât şi în afara instituţiilor de învăţământ a scăzut uşor, de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023.
”În aceeaşi perioadă, în România, acestea au crescut de la 2,4% la 2,6%, contrazicând astfel tendinţa de scădere a cheltuielilor publice pentru educaţie ca pondere în PIB”, arată raportul.
Diferenţele privind alocarea fondurilor se regăsesc şi în calculele legate de bugetul cheltuit pentru educaţia fiecărui elev. Sunt situaţii în care în România cheltulielile pentru şcolarizarea unui copil sunt mai puţin de jumătate din media OCDE.
Raportul Organziaţiei arată că în ţările supuse analizei cheltuielile publice per elev/student variază de zece ori, de la 3.398 de dolari la 32.832 de dolari.
”În domeniul educaţiei timpurii, cheltuielile publice per copil au crescut semnificativ între 2015 şi 2023 în multe ţări OCDE. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în România, unde cheltuielile per copil cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani au fost de 4.766 USD în 2023, comparativ cu 3.295 USD în 2015. Prin comparaţie, media cheltuielilor în OCDE a fost de 10.331 USD în 2023 şi de 8.201 USD în 2015. Cheltuielile publice pentru educaţie tind să crească odată cu nivelul de învăţământ. În învăţământul primar, cheltuielile per elev au fost de 3.783 USD în 2023 în România şi de 12.893 USD în medie la nivelul OCDE. În învăţământul gimnazial, acestea au fost de 8.658 USD în România şi de 14.291 USD în medie la nivelul OCDE”, arată raportul.
Documentul precizează că în România, 86% din cheltuielile curente ale instituţiilor de învăţământ primar sunt alocate remunerării personalului, comparativ cu o medie de 79% în ţările OCDE, restul fiind destinat altor cheltuieli curente
”În medie, la nivelul OCDE, cheltuielile publice per student sunt cele mai ridicate pentru ciclurile de licenţă şi nivelurile superioare acestuia, deşi acestea reprezintă nivelurile la care cheltuielile publice constituie cea mai mică pondere din totalul cheltuielilor. România se numără printre ţările în care cheltuielile publice reprezintă o pondere mai mare din totalul cheltuielilor comparativ cu media OCDE. Cheltuielile publice per student au fost de 11 042 USD în 2023, reprezentând 83% din totalul cheltuielilor pentru ciclurile de licenţă şi nivelurile superioare acestuia. Prin comparaţie, media cheltuielilor publice per student în cadrul OCDE a fost de 16 405 USD, reprezentând 68% din totalul cheltuielilor”, subliniază raportul ”OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026”, făcut public marţi.
