Raport sumbru de la FMI: Datoria publică a Europei ar putea creşte la 130% din PIB în 2040 dacă nu se iau măsuri

Traiectoria datoriei publice a Europei riscă să devină nesustenabilă dacă guvernele nu iau măsuri imediate pentru a-şi stabiliza finanţele publice, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI) într-un studiu publicat luni, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Un nou avertisment sumbru de la FMI

Economiştii FMI susţin că abordarea fragmentară adoptată de multe ţări europene şi-a atins limitele, deoarece presiunile fiscale se intensifică din cauza îmbătrânirii populaţiei, a tranziţiei energetice, a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi a creşterii economice slabe.

„Dacă presiunile pe termen lung asupra cheltuielilor nu sunt abordate, dinamica datoriei ar putea fi plasată pe o traiectorie explozivă în multe ţări europene. Măsurile la scară mică sunt insuficiente, având în vedere amploarea ajustărilor necesare şi ar putea duce chiar la oboseală faţă de reforme”, au scris economiştii FMI.

Avertismentul FMI vine după mai multe rapoarte care au atras atenţia asupra vulnerabilităţii fiscale a mai multor ţări europene, la mai mult de un deceniu de la criza datoriilor suverane care a ameninţat stabilitatea zonei euro. În prezent, există o îngrijorări deosebite în ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Belgia, unde datoria publică a atins sau a depăşit Produsul Intern Brut.

Economiştii FMI susţin că politicienii trebuie să se îndrepte „către o strategie mai deliberată şi orientată spre viitor, care să combine reformele, consolidarea fiscală şi, acolo unde este necesar, alegeri mai profunde cu privire la domeniul de aplicare şi finanţarea serviciilor publice. Pe măsură ce costul întârzierii creşte, beneficiile unei abordări strategice devin din ce în ce mai evidente”, se arată în raportul FMI.

Cheltuielile publice, din ce în ce mai mari

Cheltuielile publice din ţările europene sunt estimate să crească cu aproape 5% din PIB, în medie, până în anul 2040, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Această creştere survine într-un context în care se anticipează o evoluţie economică slabă, iar voinţa politică pentru majorarea impozitelor sau implementarea reducerilor importante de cheltuieli va fi probabil limitată.

În lipsa unor acţiuni politice substanţiale, datoria publică medie ar putea ajunge la aproximativ 130% din PIB, nivel ce reprezintă aproape dublul situaţiei actuale. Această tendinţă plasează finanţele publice pe o traiectorie considerată nesustenabilă.

Potrivit economiştilor FMI, printre care se numără Giacomo Magistretti, Ian Stuart, Mengxue Wang şi Jiae Yoo, un pachet „moderat” de reforme ar putea reduce aproximativ o treime din acest decalaj. Revizuirea sistemelor de pensii şi implementarea unor măsuri care să stimuleze creşterea economică sunt identificate drept cele mai eficiente intervenţii.

Este nevoie de un set de ajustări fiscale

În ciuda acestor recomandări, FMI subliniază că majoritatea ţărilor vor trebui să adopte şi ajustări fiscale pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung.

„Atât reformele, cât şi consolidarea fiscală sunt de obicei necesare şi ambele implică decizii politice dificile. Cu cât progresele în ceea ce priveşte reformele sunt mai mari, cu atât nevoia de ajustare fiscală este mai mică. Cu toate acestea, o abordare care se bazează exclusiv pe reforme nu va fi suficientă pentru a aborda riscurile la adresa sustenabilităţii fiscale„, susţin economiştii.

Unele ţări cu datorii mari ar putea fi nevoite să facă un pas mai departe şi să ia în considerare măsuri mai radicale care să reevalueze domeniul serviciilor publice.

„Regândirea rolului guvernului nu implică neapărat o retragere a statului sau o demontare a modelului social european. Mai degrabă, implică o reevaluare pragmatică a serviciilor care sunt cel mai bine finanţate public, care pot fi finanţate mai eficient sau echitabil printr-o participare privată mai mare şi cum pot fi realocate responsabilităţile”, au declarat economiştii FMI

„Alegerile fiscale vor deveni din ce în ce mai constrângătoare”, au spus economiştii. „Continuarea răspunsului la aceste provocări într-o manieră fragmentară sau reactivă, abordarea bazată pe improvizaţii pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele”, avertizează FMI.