Reacția NATO după doborârea dronei în județul Buzău. Alianța face o anchetă amplă
După ce piloții români au doborât o dronă în județul Buzău, NATO a transmis prima reacție oficială. Alianța a confirmat detaliile unei operațiuni de interceptare de urgență.
Prima poziție oficială a NATO
În dimineața zilei de 24 iulie 2026, o dronă necunoscută a fost detectată în apropierea spațiului aerian al României, declanșând o misiune de luptă.
Alerta emisă de structurile de monitorizare a determinat mobilizarea rapidă a forțelor transatlantice. Aparatul de zbor a fost doborât și s-a prăbușit în zona localității Padina.
Forțe din baze diferite au fost puse în mișcare sub coordonarea structurilor de comandă și control NATO de la Ramstein. Două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de urgență de la Baza Aeriană Fetești.
În același timp, două aeronave Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene au fost ridicate de la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a asigura un răspuns rapid. Scopul misiunii comune a fost identificarea vizuală și tehnică a dronei ce se apropia de frontieră.
De ce s-a întârziat atât de mult
Evenimentele deasupra teritoriului național au relevat aspecte importante legate de procedurile de criză. Comunicatul oficial al Comandamentului Aliat a folosit o formulare standardizată, precizând că amenințarea a fost eliminată „imediat după” trecerea frontierei.
Cu toate acestea, operațiunea a implicat un decalaj de timp semnificativ între detectarea dronei și neutralizarea acesteia.
Deși NATO relatează pe site-ul propriu că „drona a fost identificată prompt, iar după ce a intrat în spațiul aerian românesc, mijloacele NATO au primit autorizație de angajare.
La scurt timp după aceea, amenințarea a fost doborâtă în spațiul aerian românesc”, totul s-a tradus în teren printr-o așteptare de o oră și jumătate. Acest interval a fost, se pare, necesar pentru confirmarea deplină a țintei și primirea autorizațiilor legale de tragere.
Reprezentanții comandamentului militar au subliniat că acest efort multinațional combinat demonstrează capacitatea structurală a NATO de a reacționa 24 de ore din 24, 7 zile din 7, la orice tip de amenințare aeriană potențială, având ca scop protejarea teritoriului și a populației civile.
Alianța face o anchetă amplă
Doborârea aparatului de zbor are loc într-un context regional extrem de tensionat, în care România și celelalte state membre își accelerează programele de achiziții pentru sisteme de interceptare la sol. Scopul acestor demersuri este consolidarea apărării antiaeriene naționale și colective.
În acest sens, România a integrat deja în dotare sistemul de combatere a dronelor MEROPS, o tehnologie concepută special pentru a intercepta și neutraliza sisteme aeriene fără pilot de dimensiuni reduse.
În urma incidentului din această dimineață, o anchetă amplă este în plină desfășurare, iar structurile NATO mențin o legătură permanentă cu autoritățile de la București pentru a stabili proveniența și traiectoria exactă a dronei distruse.
