NEWS

Rectificarea bugetară, adoptată de Guvern. Unde merg 24,5 miliarde de lei până la finalul lui 2025

Rectificarea bugetară adoptată de Guvern. Unde merg 245 miliarde de lei până la finalul lui 2025
Rectificarea bugetară Sursă foto: colaj Mediaflux

Guvernul a adoptat rectificarea bugetară pentru anul 2025, un plus de 24,5 miliarde de lei care se vor adăuga la deficit. Aceste sume sunt destinate cheltuielilor esenţiale pe care statul nu le poate evita, cum ar fi salariile și pensii.

Rectificarea bugetară, cheltuieli necesare

Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, rectificarea bugetară adoptată miercuri aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul iar mesajul pe care Guvernul vrea să îl transmită e că revenim într-o zonă de seriozitate şi de disciplină financiară.

Măsura adaugă aproape 24,5 miliarde de lei la deficit, dar aceste sume sunt destinate cheltuielilor esenţiale pe care statul nu le poate evita, spune ministrul.

Este un moment foarte important, aşteptat, discutat, rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credit, a zonei de cheltuieli şi a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli şi venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie, ca prin mesajul pe care îl transmitem odată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât şi pieţelor şi investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate şi de disciplină financiară şi schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele, a spus ministrul Finanţelor, după şedinţa de guvern, conform News.ro.

Alexandru Nazare a precizat că ţinta de deficit care este inclusă în această rectificare bugetară este de 8,4%, un necesar de finanţare de 159 de miliarde.

Investiții de peste 150 miliarde de lei

Acesta a anunţat că Guvernul şi-a propus să menţină un nivel al investiţiilor important, care depăşeşte 150 de miliarde de lei.

Ne-am propus să regulăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales a PNRR, pentru ministere-cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare foarte importante pentru investiţii. Aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului şi de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut a PNRR, a explicat ministrul.

Alexandru Nazare a subliniat că prin această rectificare, au reglat toate aceste probleme şi sunt în jur de 5 miliarde care sunt destinate acestei zone.

De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbţiei PNRR-ului, iar aceşti bani sunt importanti pentru obţinerea ţintelor din PNRR. Suntem la finalul discuţiei cu ultimele memorandumuri legate de PNRR şi ne întreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii, a spus el.

Nu avem foarte mulţi ordonatori, ca să nu zic că nu avem ordonatori fericiţi, chiar dacă am adăugat aproape 24,5 de miliarde la deficit. Aceste sume adăugate la deficit sunt sume destinate cheltuielor esenţiale, pentru că nu puteam să nu plătim zona de asistenţă socială, cheltuieli legate de sănătate, cheltuieli legate de salarii, cheltuieli legate de pensii. Toate aceste sume trebuiau acoperite, bineînţeles pentru că sunt cheltuiele obligatorii, a mai spus Nazare.

Creșterea accelerată a dobânzilor

Ministrul a explicat că nu puteau să omită acoperirea sumelor legate de dobânzi, care au crescut într-un mod accelerat în prima parte a anului.

Ele se ridică la aproape 54 de miliarde, deci suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde. Aproximativ două treimi din sumele adăugate se referă la zona de cheltuieli esenţială, iar restul de cheltuieli se referă la acoperirea acestor nevoi de investiţii, în special în zona de PNRR, unde, conform evaluărilor de la începutul anului, sumele s-au epuizat în august, a mai declarat Nazare.

Cred că prin adoptarea rectificării bugetare, înaintea Consiliului Ministru de Finance, din 10 octombrie, transmitem şi prin adoptarea noii ţinte, explicarea noii ţinte de deficit de 8,4% şi a tuturor măsurilor conexe acestei rectificări, transmitem un semnal foarte bun, nu doar către Comisie, dar şi către pieţe, că ne menţinem angajamentele, că ceea ce spunem, facem şi că schimbăm atitudinea în privinţa evaluării bugetelor, urmând, bineînţeles, să începem din luna noiembrie discuţiile pentru construcţia unui nou buget de stat, pe alte coordonate, în care toate aceste cheltuieli să fie prinse, inclusiv cele de investiţii, dar şi toate cele pe cheltuielile esenţiale, astfel încât, anul viitor, să nu mai fim în situaţia de a avea o rectificare, faţă de care să facem o adăugire pe cheltuieli atât de mare, pe care o facem astăzi, dar o facem pentru că suntem nevoiţi să o facem pentru că aceste cheltuieli nu le putem evita, a mai spus Nazare.

Ministrul nu a vrut să intre în discuţiile legate de cât primeşte un minister sau alt minister.

Am analizat execuţia fiecălui minister în parte şi modul în care s-au distribuit sumele e foarte strâns legat de modul în care respectivii ordonatori şi-au executat bugetele. Nu sunt nici câştigători, nici pierzători, vă pot spune că nu sunt foarte mulţi ministri mulţumiţi, mai degrabă nemulţumiţi, dar am încercat cu diplomaţie să temperăm aceste lucruri, astfel încât acest compromis rezonabil pe care l-am avut prin adoptarea rectificării să ne ducă în situaţia în care să putem avea acest act aprobat la începutul lunii noiembrie, a spus Nazare în final.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele