Rețeta de mici secretă a lui Cătălin Scărlătescu pentru 1 Mai. Toți românii trebuie să o încerce dacă vor un grătar perfect

Rețeta de mici secretă a lui Cătălin Scărlătescu pentru 1 Mai a fost aflată. Astfel, dacă te pregătești să faci un grătar celebrul chef de la PRO TV fix ce ai nevoie. După cum se știe, în România, cererea de mici crește în fiecare an în perioada minivacanței de 1 Mai.

Fie că pleci la munte cu prietenii de 1 Mai sau faceți un grătar acasă, cu siguranță micii nu vor lipsi de pe masa ta de 1 Mai că doar așa este tradiția.

Recunoscutul chef Cătălin Scărlătescu vine cu o rețetă de mici care te va face să te lingi pe degete. Chef-ul a descoperit secretul condimentării micilor, astfel încât să iasă perfect.

„M-am gândit că sunt destui români care au o obsesie: nu mănâncă carne de porc. Așa că am ales carnea de oaie și vacă. Rețeta asta este semi-turcească. E luată așa cumva și de la turci și de la români, că și românii mănâncă picant. Ce vă rog eu să faceți: în primă fază nu băgați muștar în ei, mâncați-i așa cum sunt. Îi punem pe grătar și din momentul în care i-am întors prima dată, îi întoarcem mereu“, a declarat Scărlătescu.

Acest preparat cu tradiție în cultura românească a apărut la începutul secolului trecut, timp în care rețeta originală a fost revendicată de numeroși bucătari. Până la urmă, nu contează cine este inventatorul, important este să nu uitați de pâinea proaspătă și de muștar.

Rețete de mici de casă și sfaturi pentru preparare

Mititeii de casă sunt foarte ușor de preparat, însă ai nevoie de timp, până îi pui pe grătar, întrucât pastă de mici trebuie să stea câteva ore la frigider, pentru a se îmbină cu amestecul de arome pe care îl folosești: ierburi uscate, piper și nelipsitul usturoi, care vor fi completate, apoi, de fumul grăsimii scurse pe jar. Dacă nu ai un grătar cu cărbuni, poți prepară mititeii și pe grill, pe aragaz, sau chiar în cuptor.

Carnea de oaie este puțin mai grea pentru sistemul digestiv, dar, amestecată cu cea de vită, poate stă la baza unor mici extrem de savurosi.

Ingrediente

• 500 g carne de vită cu grăsime
• 500 g carne de oaie
• 5 căței usturoi
• 1 linguriță cimbru uscat
• ½ linguriță bicarbonat de sodiu
• 3 linguri de ulei de floarea-soarelui
• 1 linguriță sare
• 1 linguriță piper

Mod de preparare: zdrobește usturoiul, amestecă-l cu trei linguri de apă și lasă deoparte, să se infuzeze puțîn. Carnea se trece de trei ori prin mașînă de tocat, pentru a deveni extrem de fină. Amestecă, apoi, carnea cu restul ingredientelor și lasă compoziția la rece, timp de câteva ore, pentru a se odihni. Cu mâna umedă, formează micii, unge-i cu puțîn ulei și da-i iar la frigider o jumătate de ora. Pune-i pe grătarul bine încins și nu întoarce micii până nu se desprind singuri de grătar, pentru a nu se sfărâma. Servește-i fierbinți, cu muștar și pâine proaspătă.

Povestea micilor, o mâncare cu tradiție româescă

Unii spun că povestea micilor a luat ființă în Centrul Vechi, pe strada Covaci, numărul trei, unde, cu ceva timp în urmă, se afla restaurantul lui Iordache Ionescu.

Originea micilor este incertă, însă una dintre cele mai vehiculate istorii este aceea că acest preparat a luat naștere într-un moment de criză. Mai precis, se spune că un cârciumar din București, Iordache Ionescu, ce avea o rețeta de cârnați extrem de apreciată de mușterii, a rămas, într-o zi, fără mațele de oaie în care servea compoziția de carne și a decis să o pună direct pe grătarul încins. Unii istorici spun că, mult timp, acest preparat a fost cunoscut drept „găluște fripte”.

Cât despre denumirea de „mititei”, una dintre povești este aceea că i-ar aparține unui deputat, Vasile Boerescu, ce a mers la Restaurantul Capșa din București, să serbeze proclamarea Independenței României, de la 1877. El i-ar fi cerut chelnerului mititei – acele găluști fripte – și o baterie – vin și apă minerală. Acesta făcea aluzie la obuzele folosite de bateriile de artilerie românească, ce erau botezate de soldați „mititei”, fiind de calibru redus.

Povestea a fost preluată de presă vremii și așa ar fi ajuns găluștile fripte să capete numele cu care sunt cunoscute și astăzi. O altă istorie este aceea că numele l-ar fi dat un ziarist de satiră, Nae Orășanu, care ar fi botezat multe dintre mâncărurile și băuturile servite la „Trei foi de vită”, cârciumă lui Iordache Ionescu. Astfel, ardeiul iute a primit numele de „focos”; cârnațîi obișnuiți, „patricieni”, cafeaua cu rom, „marghiloman”, iar găluștile fripte, „cârnați mititei” sau, mai scurt, „mici”.