Reuters: Ce se preconizează la alegerile din România. Extrema dreaptă e pe val
Reuters: Ce se preconizează la alegerile din România. Românii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare în care se așteaptă ca extrema dreaptă să câștige din incertitudinea cu privire la menținerea rezultatului șoc din alegerile prezidențiale.
Reuters: Ce se preconizează la alegerile din România
La câteva zile după ce politicianul de extremă-dreapta Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, un sondaj de opinie din această săptămână a arătat că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă-dreapta, are un avans strâns față de social-democrații aflați la guvernare, transmite Reuters.
Câștigurile grupărilor de extremă dreapta la votul parlamentar de duminică, după o campanie dominată de îngrijorările alegătorilor cu privire la problemele bugetare și costul vieții, ar putea răsturna orientarea pro-occidentală a României și submina sprijinul pentru Ucraina, au declarat analiștii politici.
„Oamenii care au votat cu seninătate pentru Georgescu nu realizează că vorbim în esență despre o schimbare totală de traiectorie”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu.
Succesul neașteptat al lui Georgescu de duminica trecută a stârnit suspiciuni de interferență în campanie, a provocat o renumărare a voturilor și a determinat un candidat învins să solicite instanței supreme a țării reluarea primului tur de scrutin.
Confuzia înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc fără ca alegătorii să fie siguri dacă rezultatul primului tur de scrutin prezidențial va fi valabil.
De asemenea, ei nu știu dacă turul doi al alegerilor prezidențiale – programat pentru 8 decembrie între Georgescu și centrista Elena Lasconi – va avea loc sau va fi organizat la o dată ulterioară.
Curtea Constituțională a analizat situația vineri, dar a decis să amâne până luni o decizie privind anularea sau nu a primului tur.
Georgescu și AUR în pole position
Georgescu a candidat ca independent, sfidând partidele tradiționale bine înrădăcinate, dar analiștii politici spun că partidele de extremă dreapta sunt susceptibile să câștige din incertitudine.
„Beneficiarii neți … sunt Georgescu și tabăra anti-sistem care primește acum muniție suplimentară: iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt”, a declarat Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
Un sondaj de opinie AtlasIntel realizat în perioada 26-28 noiembrie a plasat partidul de extremă dreapta AUR la 22,4%, cu social-democrații premierului Marcel Ciolacu la 21,4%, în scădere cu 10 puncte procentuale în două săptămâni și Uniunea Salvați România a lui Lasconi la 17,5%. Sondajul nu a luat în considerare renumărarea voturilor.
Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a criticat NATO și poziția României cu privire la Ucraina și a declarat că Bucureștiul ar trebui să se implice, nu să provoace Rusia. Sondajele de opinie nu au prezis succesul său.
AUR are 8,5% din locurile din actuala legislatură, iar două partide disidente de extremă dreapta ar putea intra, de asemenea, în parlament.
Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale, reflectând nemulțumirea alegătorilor față de guvernul său, după ce a făcut campanie pe baza unei promisiuni de stabilitate în timp ce războiul din Ucraina continuă.
Următorul guvern se va confrunta cu o sarcină dificilă în încercarea de a reduce un deficit bugetar care este cel mai ridicat din UE, reprezentând 8% din producția economică. De asemenea, se va confrunta cu presiuni pentru a menține obiectivele privind cheltuielile de apărare în momentul în care Donald Trump va prelua președinția SUA.
România are cea mai mare pondere din UE a populației amenințate de sărăcie, iar zone întinse din țară au nevoie de investiții.
