Au fost făcute publice rezultatele recensământului realizat pe parcursul anului trecut. Primele concluzii sunt că populația României a scăzut cu 1,1 milioane și se accelerează procesul de îmbătrânire.
Populația rezidentă a României este de 19.053.815 persoane. E o scădere cu 1.067.826 persoane față de 2011. Structura pe sex:
• 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și
• 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) – în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%.
143,6 mii persoane sunt analfabete, în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.
Ccomparativ cu cifrele de acum 10 ani (recensământul din 2011) se remarca acum creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).
Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Față de populația rezidentă înregistrată în 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 de județe au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%). De remarcat însă că a crescut puternic populația Ilfovului, ceea ce înseamnă că mulți bucureșteni s-au stabilit în localitățile limitrofe. Au mai pierdut populație județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Din totalul populaţiei stabile de peste 10 ani, 44,2% aveau în 2011 un nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.
Unul dintre segmentele de populaţie observată la recensământul din octombrie 2011, dar care nu face parte din populaţia stabilă, îl reprezintă categoria persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an.
Numărul persoanelor plecate în străinătate de cel puțin un an era în anul 2011 de 727,5 mii şi nu cuprindea decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.