Vești bune pentru România, după ce guvernul Canadei vrea să pună la dispoziția României 3 miliarde de dolari canadieni, adică 2,23 miliarde dolari americani, pentru finanțarea noilor reactoare nucleare CANDU (Unitățile 3 și 4) de la Cernavodă.
Informația a fost transmisă marți seara de Ministerul Energiei. Sebastian Burduja, ministrul energiei, s-a întâlnit la Ottawa cu Jonathan Wilkinson, omologul său canadian, arată un comunicat de presă.
Cu această ocazie, partea canadiană a anunțat că poate să susțină cu până la 3 miliarde de dolari finanțarea dezvoltării proiectelor nucleare de către Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nucleare de la Cernavodă și respectiv Energonuclear, subsidiara SNN pentru dezvoltarea proiectului.
”3 miliarde de dolari canadieni pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Astăzi, la Ottawa, am primit din partea ministrului omolog canadian, Jonathan Wilkinson, scrisoarea de interes privind finanţarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în cadrul unui eveniment remarcabil. Colaborarea româno-canadiană pentru programul nuclear civil datează din anii ‘70, iar pasul de astăzi ne aduce mai aproape de visul finalizării celui mai important proiect energetic românesc”, a scris, marţi seară, pe Facebook, ministrul Energiei.
Potrivit lui Burduja, cu susţinerea tuturor nivelurilor instituţionale ale statului român, există ”toate premisele de a fi martori în 2031-2032 la punerea în funcţiune a acestor noi capacitaţi”.
”Mai mult, avem şanse să repunem în funcţiune uzina de apă grea cu sprijin canadian, un proiect demarat de ministrul Virgil Popescu, şi de a produce izotopi medicali pentru tratamentul cancerului, pentru o piaţă în continuă creştere”, a mai scris ministrul.
Reamintim că Nuclearelectrica trebuie să construiască două noi reactoare nucleare de tip CANDU la Cernavodă, iar fiecare reactor va avea 700 MW.
Construcția celor două reactoare CANDU-6 suplimentare va adăuga 1.400 de megawați în banda sistemului energetic din România.
„Relațiile de colaborare dintre țările noastre în domeniul nuclear civil datează din anii 70, când Romania a luat o decizie istorică și înțeleaptă de a fi singura țară din blocul comunist care urma să dezvolte un program nuclear bazat pe o tehnologie vestică și singura țară europeană care a ales să folosească tehnologia CANDU. Suntem recunoscători pentru întreg sprijinul primit prin finanțarea de 3 miliarde de dolari canadieni, o recunoaștere a relației bilaterale excepționale și a importanței strategice a acestei investiții, susținută constant la toate nivelurile statului român”, a declarat Sebastian Burduja.
„Proiectul pentru noile unități 3 și 4 reprezintă o oportunitate pentru Canada de a-și valorifica expertiza nucleară puternică și de a lucra cu aliații noștri cheie pentru a ajuta la furnizarea unei soluții energetice sigure, fără emisii, cu tehnologie canadiană unui aliat european”, a declarat la rândul său ministrul canadian al energiei și resurselor naturale.
Proiectul Unităților CANDU 3 si 4 CNE Cernavoda este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE.
Intenția statului roman și a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect de ~2×700 MWe intr-un consorțiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, parafat în octombrie 2020 la Washington DC de guvernele SUA și al României, aprobat de CE ulterior și ratificat de Parlamentul României în iulie 2021. De asemenea, există interesul SUA, prin US Exim, de a finanța proiectele nucleare românești cu 7 miliarde dolari.
România are nevoie de noi capacități de productie a energiei electrice ca soluție pentru tranzitia catre o economie cu emisii de carbon reduse, si care să ofere simultan stabilitate, siguranță, disponibilitate in SEN, cat și beneficii socioeconomice. Proiectul Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda are toate premizele sa furnizeze toate aceste beneficii.
Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanțului intern de aprovizionare si a altor industrii colaterale.
Industria nucleară românească are experiența și capabilitatea să participe cu lucrări și servicii importante la noul proiect de la Cernavodă, experiență dobândită încă de la punerea în funcțiune și asigurarea mentenanței primelor două unitaăți nucleare, arată Nuclear Electrica.