România are aproape 1.500 km de drumuri de mare viteză. Şeful CNAIR, despre cum va fi întreţinută reţeaua: Trei piloni decid viitorul

Peste 1.477 de kilometri de drumuri de mare viteză sunt în prezent în exploatare în România, iar următoarea etapă nu va mai fi definită doar de extinderea reţelei, ci şi de modul în care aceasta este întreţinută, monitorizată şi adaptată noilor cerinţe, a declarat miercuri directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, notează Agerpres.

România are aproape 1.500 km de drumuri de mare viteză

Declaraţiile au fost făcute la cea de-a 43-a ediţie a Reuniunii şefilor de secţii ai CNAIR, desfăşurată la Braşov, discursul directorului general al companiei fiind publicat pe pagina de Facebook a instituţiei.

„Astăzi vreau să pornim de la o realitate simplă: am construit. Peste 1.477 km de drumuri de mare viteză sunt astăzi în exploatare, iar CNAIR a ajuns la un nivel fără precedent în ultimii 36 de ani în implementarea proiectelor mari de infrastructură. Acum trebuie să dovedim că putem administra ceea ce am construit.

Următoarea etapă nu va mai fi definită doar de extinderea reţelei, ci şi de modul în care o întreţinem, o monitorizăm şi o adaptăm noilor cerinţe de mobilitate, siguranţă şi sustenabilitate. Trei piloni vor decide viitorul companiei noastre: digitalizarea, întreţinerea şi oamenii”, a afirmat Pistol.

CNAIR are nevoie de sisteme bazate pe AI

În ceea ce priveşte digitalizarea, şeful CNAIR susţine că sistemele inteligente de monitorizare şi soluţiile bazate pe inteligenţă artificială trebuie să devină „noua normalitate”.

„Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare, iar drumurile trebuie să ţină pasul. Sistemele inteligente de monitorizare, senzorii integraţi în poduri şi viaducte, bazele de date pentru urmărirea ciclului de viaţă al infrastructurii şi soluţiile bazate pe inteligenţă artificială pentru planificarea mentenanţei trebuie să devină noua normalitate. Şi nu doar în teren: digitalizarea proceselor de la CNAIR Central este la fel de urgentă, pentru că pierdem prea mult timp în hârtii şi proceduri suprapuse. Parapetele deteriorate, semnalizarea, marcajele, degradările carosabilului nu aşteaptă proceduri – aşteaptă intervenţii prompte, adaptate situaţiei din teren”, a precizat directorul general al CNAIR.

Referindu-se la întreţinerea infrastructurii, Pistol a atras atenţia asupra costurilor în creştere generate de extinderea reţelei.

„Astăzi nu mai putem lucra ca acum 20 de ani. O reţea de peste 18.000 km, din care 1.477 km de drumuri de mare viteză (autostradă şi drum expres), presupune costuri tot mai mari pentru întreţinere, monitorizare, reparaţii şi modernizare. Trebuie să găsim permanent soluţii financiare pentru utilaje moderne – echipamente de înaltă precizie, cu tehnologii GPS şi sisteme laser – şi să integrăm eficient metodele clasice cu cele moderne”, a adăugat Pistol.

Pistol acuză deficit de personal

Directorul general al CNAIR a semnalat, totodată, deficitul de personal, în condiţiile în care aproape 10% dintre posturile companiei sunt blocate.

„Ştiu că presiunea de pe umerii dumneavoastră este uriaşă, iar deficitul de personal este o realitate tot mai dură, cu care ne confruntăm pe măsură ce dăm în circulaţie noi kilometri. Am susţinut şi susţin, în toate instanţele administrative, că o reţea în creştere nu poate fi administrată cu o schemă de personal care este subdimensionată şi care are aproape 10% din posturi blocate. Avem nevoie de ingineri şi de muncitori care, împreună cu noile tehnologii, să formeze echipe tot mai dinamice şi mai performante. Responsabilitatea este uriaşă pentru noi toţi, decidenţi sau personal de execuţie„, a menţionat şeful CNAIR.

Totodată, Pistol a solicitat ca structurile companiei să fie pregătite cu utilajele şi materialele necesare pentru intervenţii în sezonul rece.

„Şi pentru că responsabilitatea începe cu ce urmează imediat: se apropie sezonul rece, vreau ca iarna să ne găsească pregătiţi. Cu utilajele necesare şi cu stocuri suficiente de sare, clorură de calciu şi soluţie ecologică, astfel încât să intervenim prompt acolo unde situaţia o va cere. Anul acesta, mai mult ca oricând, trebuie să suplinim constrângerile bugetare prin viziune managerială, profesionalism în teren şi capacitate de anticipare. CNAIR trebuie să devină tot mai mult un etalon – nu doar în implementarea proiectelor, ci şi în întreţinerea infrastructurii. Este un rezultat pe care îl datorăm ţării, mai ales în actualul context geopolitic volatil, în care România are nevoie ca economia ei să fie conectată şi să funcţioneze”, a mai afirmat directorul general al CNAIR.