România, discuții pentru evitarea retrogradării în aceste zile! Negocieri cu Fitch, Moody’s, dar și economiști și mediul privat 

Reprezentanţii agenţiei de evaluare Fitch au programate marţi discuţii online cu Ministerul Finanţelor, BNR şi Consiliul Fiscal, urmând ca miercuri să discute, tot în format online, cu unii economişti şi cu reprezentanţi ai mediului privat, arată Profit.ro.

Săptămână decisivă privind retrogradarea României

Discuţiile au loc în contextul în care criza politică ridică unele riscuri privind perspectivele de consolidare a finanţelor statului, în timp ce poziţia statului în faţa investitorilor este susţinută de execuţia bugetară bună şi de controlul cheltuielilor, arată Profit.ro.

Tot săptămâna aceasta, joi, vor urma şi discuţii cu agenţia Moody’s, anunţă Profit.ro, precizând că Moody’s nu are, de obicei, întâlniri şi cu reprezentanţi ai mediului privat.

Un raport recent al Erste Bank arată că agenţiile internaţionale vor menţine cel mai probabil ratingul României în acest an, în aşteptarea bugetului pe 2027.

Este obligatoriu ca România să menţină calificativul de rating, spune Nazare

Ministrul interimar de Finanţe, Alexandru Nazare, a afirmat vineri că este obligatoriu ca România să menţină calificativul de rating, pentru ca finanţarea statului să fie asigurată în condiţii cât mai bune. El a anunţat că se pregătesc intens următoarele întâlniri cu agenţiile de rating.

„România menţine încrederea investitorilor, iar finanţarea rămâne în linie dreaptă la mijlocul anului. România are deja asigurată jumătate din finanţarea planificată pentru 2026. La acest moment, planul de finanţare al statului este realizat în proporţie de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic”, a anunţat ministrul interimar Alexandru Nazare.

Potrivit lui Nazare, „este un ritm aliniat cu strategia stabilită de Ministerul Finanţelor şi, astfel, România a reuşit să treacă prima parte a anului, într-un context de volatilitate ridicată, fără a mai fi nevoită să recurgă la prefinanţare – aşa cum s-a procedat în anii anteriori, când statul a atras încă din prima parte a anului sume mai mari decât necesarul imediat, pentru a se proteja în cazul unor perioade dificile pe pieţele financiare internaţionale”.

Alexandru Nazare preciza că în acest an, evoluţia execuţiei bugetare şi implementarea planului de finanţare au permis păstrarea unui ritm echilibrat, fără această măsură suplimentară.

România, în procedură de deficit excesiv

România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.

Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.

Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB.