România îmbătrânește rapid! Numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste a ajuns la 3,9 milioane, 20,5% din populația rezidentă. Zonele cele mai afectate
Numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste din România se ridica la 3,9 milioane la 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă 20,5% din populaţia rezidentă a ţării (19,04 milioane persoane), Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est fiind regiunile cu populaţia cea mai îmbătrânită. Bărbaţii în vârstă reprezentau 16,7% din totalul de 9,29 milioane de bărbaţi rezidenţi în România, în timp ce la femei procentul era de 24,1%, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).
„La 1 ianuarie 2026, persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România în număr de 3.903,2 mii persoane reprezentând 20,5% din populaţia rezidentă a ţării (19.041,3 mii persoane). Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii – 1.554.629 persoane – reprezentau 16,7% din totalul de 9.297,6 mii persoane al bărbaţilor rezidenţi în România, în timp ce, femeile – 2.348,6 mii persoane – reprezentau 24,1% din totalul de 9.743,7 mii femei rezidente”, arată, joi, INS într-un document publicat cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice.
Cele mai afectate zone de îmbătrânirea populației
În profil teritorial, în totalul populaţiei vârstnice – de 65 ani şi peste – cele mai mari ponderi le deţin regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord Vest (12,6%), Centru (12,1%), Bucureşti-Ilfov (10,8%), Sud-Vest (10,5%).
În acelaşi timp, regiunile cu populaţia cea mai îmbătrânită, reflectată prin cei mai numeroşi vârstnici raportat la totalul persoanele rezidente în regiune, sunt Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest şi Centru (peste 20%), Nord-Est şi Nord-Vest (peste 19%).
Cea mai „tânără” regiune este Bucureşti-Ilfov
Potrivit datelor INS, cea mai „tânără” regiune este Bucureşti-Ilfov (18,1%). Vârsta mediană şi vârsta medie, alţi doi indicatori care sunt relevanţi pentru a arăta gradul de îmbătrânire al populaţiei unei ţări plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deşi în ultimii 14 ani aceştia s-au aflat în continuă creştere.
INS precizează că indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.. Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (47,6) şi de pensionari (39,3%). Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile al căror cap de gospodărie este în vârstă de 65 ani şi peste (35,3%), pe primul loc plasându-se cele al căror cap de gospodărie are vârsta cuprinsă între 25-49 ani (36,0%).
Datele INS arată că, în anul 2025, din numărul mediu total de 4,91 milioane de pensionari de asigurări sociale, 3,82 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. În perioada 2021-2025, a fost raportată o scădere de 3,2%, ceea ce constituie o reducere de 162 000 de pensionari.
În acelaşi timp, numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă, a înregistrat o uşoară creştere în perioada 2021-2024, fiind atins un nivel de 0,4% (14 000 de persoane), conform datelor INS.
