România închide peste 30 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie 2025, după aderarea la Schengen

România pregătește în prezent închiderea a peste 30 de puncte de frontieră la 1 ianuarie 2025, zi în care țara noastră va adera și terestru la spațiul Schengen, arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului de Interne.

Astfel, la inițiativa Ministerului Afacerilor Interne (MAI), având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri imediate, în scopul aplicării Deciziei Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2024 prin care, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se elimină controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, respectiv Ungaria și România, se arată în Nota de Fundamentare a documentului.

România închide peste 30 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie 2025, după aderarea la Schengen

Începând cu data de 1 ianuarie 2025 se închid definitiv următoarele puncte de trecere a frontierei de stat a României:

I. La frontiera româno-ungară:

1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;

2. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar;
3. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor – rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad – rutier;
10. Curtici, judeţul Arad – feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA; 12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;

II. La frontiera româno-bulgară:

1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;

5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;

6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar; 9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;

10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar; 13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

III. Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă:

1. Brăila, judeţul Brăila – portuar;
2. Cernavodă, judeţul Constanţa – portuar;

Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice

Potrivit Notei de Fundamentare, eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale.

În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent.

Potrivit documentului, “cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii este esențială pentru a face față amenințărilor de securitate și pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen”.

„Este esențial ca persoanele să fie împiedicate să se sustragă autorităților prin simpla deplasare dintr-un stat membru în altul. Cooperarea transfrontalieră între autoritățile de frontieră române, ungare și bulgare va contribui la îmbunătățirea prevenirii, a depistării și cercetării infracțiunilor în Spațiul Schengen. O astfel de cooperare consolidată include acțiuni transfrontaliere între statele membre, cum ar fi urmăririle transfrontaliere și supravegherea transfrontalieră, precum și acțiuni transnaționale, cum ar fi operațiunile comune, care implică trimiterea în misiune temporară a unor polițiști de frontieră în alte state membre.

Echipamentele și dotările existente în punctele de trecere a frontierei de stat în discuție vor fi utilizate în cadrul instituțiilor care le au în patrimoniu, în funcție de nevoile operative sau vor fi supuse prevederilor legale referitoare la disponibilizarea, valorificarea și transferul fără plată al bunurilor aflate în administrarea instituțiilor publice. Punctul de trecere Calafat, județul Dolj, în regim portuar, rămâne deschis circulației internaționale.”, se arată în proiectul pus în dezbatere publică.

Pe de altă parte, potrivit acordului semnat la începutul lunii decembrie de miniștrii de interne din Bulgaria, România, Austria și Ungaria, Bulgaria și România vor face controale la frontierele terestre încă 6 luni după aderare. n timp ce controalele la frontierele terestre dintre România și Ungaria vor persista, granița dintre Bulgaria și Grecia va fi scutită de aceste controale odată ce Bulgaria va intra pe deplin în Schengen.