Subiectul Schengen, care a reapărut în discuție după refuzul Austriei și Olandei privind aderarea României și Bulgariei la cel mai mare spațiu de liberă trecere din lume, este folosit în prezent în campaniile preelectorale din Europa.
Astfel, atât refuzul de aderare a celor două țări care au ales să meargă împreună pe acest drum, cât și susținerea acestora, face parte din programa fiecărui om politic din țara noastră și din Uniunea Europeană. Un lucru este sigur, în contextul problemei migranților din vestul Europei șansele ca țara noastră și vecina de peste Dunăre să adere anul acesta la Schengen sunt aproape nule, cu toate intervențiile făcute de premierul Marcel Ciolacu și de alți europarlamentari români printre care Rareș Bogdan, Eugen Tomac sau Robert Sighiartău.
Totuși, acest subiect continuă să acapareze de multe ori atenția publică, cu toate că până nu vor trece alegerile europarlamentare de anul viitor niciuna dintre cele două țări care tot așteaptă acest moment nu au vreo șansă de aderare în contextul în care Austria a anunțat clar că nu își va schimba decizia, chiar dacă problema de fond nu se referă implicit la țara noastră ci la modul defectuos în care Schengen funcționează în acest moment la nivel european.
Recent, Patrick Molinoz, Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, guvernanţă, afaceri externe şi instituţionale (CIVEX) a Comitetului European al Regiunilor, bate cu pumnul în masă pentru primirea României în spațiul intracomunitar.
Oficialul a declarat marţi, la Timişoara, că dorinţa sa este ca România şi Bulgaria să intre cât mai repede în Schengen, astfel încât să nu mai fie cetăţeni de două categorii, unii cu mai multe drepturi, alţii cu mai puţine drepturi, relatând că anul trecut, pentru prima oară în 30 de ani, a fost nevoit să stea la coadă la frontiera dintre cele două state.
”Chiar nu e acceptabil” a opinat oficialul european care a punctat că ”în viitor va trebui să construim Uniunea Europeană cu alte sisteme”.
”Am venit cu maşina în România, din Budapesta. Şi a trebuit să trec graniţa. Anul trecut, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, am fost nevoit să stau la coadă la frontieră, la o frontieră fizică, din România în Bulgaria. Chiar nu e acceptabil, aceasta este opinia mea”, a declarat, marţi, la Timişoara, Patrick Molinoz.
Preşedintele Comisiei CIVEX a subliniat că libertatea de mişcare ar trebui să se aplice în mod egal tuturor cetăţenilor din toate ţările membre.
”Cred că probabil în viitor va trebui să construim Uniunea Europeană cu alte sisteme. Dar libertatea de mişcare ar trebui să se aplice în mod egal tuturor cetăţenilor din toate ţările membre. Nu ştim ce va vota fiecare stat în parte, dar dorinţa mea este ca România şi Bulgaria să intre cât mai repede în Schengen, astfel încât să nu mai avem cetăţeni de două categorii, unii cu mai multe drepturi, alţii cu mai puţine drepturi”, a mai spus Patrick Molinoz, preşedintele Comisiei CIVEX.
La Timişoara a avut loc, în ultimele două zile, şedinţa Comisiei pentru cetăţenie, guvernanţă, afaceri externe şi instituţionale (CIVEX) a Comitetului European al Regiunilor. Discuţiile au vizat modul în care oraşele şi regiunile Europei pot contribui la promovarea proiectului european. Una dintre cele mai mari provocări ale Uniunii este, la această dată, dezinformarea, în contextul războiului din Ucraina.
Europarlamentarul bulgar Radan Kănev (Bulgaria Democrată/PPE) a comentat subiectul privind aderarea la Schengen şi refuzul Austriei şi Ţărilor de Jos de admitere a Bulgariei, informează Rador Radio România.
„Prin refuzul lor insistent de a ne permite accesul în Schengen, Austria şi Ţările de Jos încalcă obligaţiile care le revin în temeiul tratatului UE, având în vedere că am îndeplinit criteriile şi acest lucru a fost constatat în mod repetat. Nici măcar o decizie a UE nu poate înlocui consimţământul acestor două ţări. Atât timp cât ne blochează, nu putem deveni membri ai Schengen. Populismul guvernului austriac este foarte dăunător”, a subliniat Kănev, citat de postul de televiziune NOVA.
Potrivit europarlamentarului, Ţările de Jos nu au argumente pentru refuz, cu excepţia populismului preelectoral.
„Suntem victimele unei dezbateri politice interne preelectorale puternic populiste. Interesele lor nu sunt în direcţia izolării economice a Bulgariei şi României. Există o şansă în viitorul apropiat să fim în Schengen, important este să nu ne stopăm eforturile, chiar dacă nu se va întâmpla în 2023”, a subliniat Kănev.