În ultimele 12 luni, România se poate lăuda cu o sumă record din atragerea de fonduri europene. Țara noastră se află pe locul doi în Uniunea Europeană la sume nete absorbite. Cât despre banii din PNRR, dificultățile sunt majore.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru a anunțat că România a atras în perioada iunie 2025 – iunie 2026 10 miliarde de euro fonduri europene:
„Este un record absolut pe fonduri europene atrase vreodată în 12 luni consecutive”.
Dragoș Pîslaru susține că a fost triplată absorbția pe fondurile de coeziune, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, adică un plus de 7.138.974.986 euro.
„După ce ne-am obișnuit să fim mereu ultimii în toate clasamentele, România este astăzi pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”, adaugă Pîslaru.
El spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a atins pragul de 97% și că „sunt sigur că ajungem la 100%”, iar pe PNRR au fost atrase sume brute de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4, 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, adică 2.970.971.983 euro.
Dragoș Pîslaru susține că există perpesctive ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR.
„Investițiile din bani europeni au ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție esențială în reducerea deficitului bugetar”, a adăugat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene într-o postare pe Facebook.
Într-o intervenție recentă, Pîslaru spunea că România poate atinge un nivel foarte ridicat de implementare în actualul ciclu financiar, dar a avertizat asupra unor posibile pierderi dacă proiectele nu sunt finalizate la timp.
„Programul în acest ciclu financiar, eu nu am niciun dubiu că vom ajunge la 100%, în condițiile în care avem 97% contractare. Toate apelurile care mai erau restante le-am lansat în transparență și toate apelurile care au mai rămas vor fi lansate anul acesta. Deci nu avem niciun dubiu”, a afirmat Pîslaru.
El a adăugat că, în pofida acestui optimism privind absorbția, există în continuare riscuri financiare semnificative.
„Se duce la un risc de pierdere de 200–300 de milioane pe o sumă de 10 miliarde. Asta este un lucru extraordinar de important”, a spus acesta, referindu-se la impactul întârzierilor și al proiectelor care nu mai pot fi corectate în fazele finale.
Oficialul a comentat și relația cu Comisia Europeană în contextul proiectelor din PNRR, susținând că responsabilitatea ajustării acestora aparține statelor membre.
„Comisia Europeană a zis că nu există procedură prin care eu să vin în Comisie să vă dau jos proiecte. Voi trebuie să vi le asumați într-un exercițiu de renegociere”, a precizat Pîslaru.
El a concluzionat că întârzierile și lipsa de asumare politică în anumite momente au generat dificultăți în implementarea unor investiții majore.