România, și mai ales Klaus Iohannis, nu scapă de Mark Rutte! Cum ne prinde, cum ne ia șefia NATO. Un „nu acum” și pentru președinte
Fostul premier olandez Mark Rutte, cel care spunea în 2022 că „nu acum” este momentul României să adere la Schengen, dă o nouă lovitură la nivel mediatic pe plaiurile mioritice, după ce s-a aflat că acesta se situează într-o poziție puternică pentru a conduce NATO în detrimentul lui Klaus Iohannis, deoarece ce are deja susținerea SUA, Marea Britanie, Franța și Germania în această candidatură, arată Reuters.
Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania l-au susținut joi pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, plasându-l pe acesta într-o poziție puternică pentru a câștiga conducerea alianței transatlantice. În același timp, în presa internațională apărea informația că România a notificat Alianța Nord Atlantică privind o susținere a lui Klaus Iohannis la această funcție.
România, și mai ales Klaus Iohannis, nu scapă de Mark Rutte! Cum ne prinde, cum ne ia șefia NATO. Un „nu acum” și pentru președinte
Succesorul lui Jens Stoltenberg, atunci când acesta va demisiona în octombrie, va prelua funcția într-un moment crucial, având sarcina de a susține sprijinul membrilor NATO pentru apărarea costisitoare a Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, ferindu-se în același timp de orice escaladare care ar atrage alianța direct într-un război cu Moscova, scrie Reuters.
„Președintele (Joe) Biden susține ferm candidatura premierului Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO”, a declarat un oficial american.
„Premierul Rutte are o înțelegere profundă a importanței alianței, este un lider și un comunicator înnăscut, iar conducerea sa ar servi bine Alianței în acest moment critic.”
În funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale americane din noiembrie, următorul șef al NATO ar putea avea de-a face cu un al doilea mandat al lui Donald Trump, care a atras critici acerbe din partea oficialilor occidentali la începutul acestei luni pentru că a pus sub semnul întrebării angajamentul său de a apăra aliații NATO dacă va fi reales.
Înființată în 1949 pentru a contracara Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, NATO este o alianță politică și militară a țărilor din America de Nord și Europa. În articolul 5 al tratatului său fondator este consacrat principiul apărării colective – ideea că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor.
Liderii NATO sunt numiți prin consens, ceea ce înseamnă că toți membrii trebuie să fie de acord cu o decizie finală. Alianța are în prezent 31 de membri, iar Suedia este pe cale să se alăture în curând.
Singurul candidat oficial
Diplomații spun că Rutte este singurul candidat oficial pentru acest post în competiția din culise, deși unii au spus că numele președintelui român Klaus Iohannis a fost, de asemenea, vehiculat în discuții informale recente.
Dar, cu sprijinul Washingtonului – puterea predominantă a alianței – și al celor trei mari națiuni europene și al altor aproximativ 16 membri NATO, potrivit diplomaților, Rutte se află într-o poziție dominantă, iar orice rival ar avea de dus o luptă dificilă.
Rutte, în vârstă de 57 de ani, cel mai longeviv lider al Olandei, a avut relații bune cu diverși lideri britanici, ai Uniunii Europene și ai SUA – inclusiv cu Trump – în timpul mandatului său.
La sfârșitul săptămânii, Rutte i-a îndemnat pe liderii europeni să „înceteze să se mai plângă, să nu se mai smiorcăie și să nu se mai smiorcăie și să nu se mai cicălească” în legătură cu Trump și să se concentreze în schimb pe ceea ce ar putea face pentru a consolida apărarea și a ajuta Ucraina.
Susținere serioasă a marilor puteri
Susținându-l pe Rutte, Ministerul britanic de Externe a declarat că acesta este o figură respectată în cadrul NATO, cu acreditări serioase în materie de apărare și securitate, care se va asigura că aceasta va rămâne puternică și pregătită pentru orice nevoie de a se apăra.
Un oficial francez de rang înalt a declarat că președintele Emmanuel Macron a fost un susținător timpuriu al numirii olandezului în acest rol, după ce l-a sondat anul trecut în legătură cu postul.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Rutte are sprijinul Berlinului, lăudându-l ca fiind „un candidat remarcabil”.
Cu toate acestea, un diplomat de rang înalt a avertizat că nu s-a ajuns încă la un acord.
Polonia – o putere militară în creștere în Europa – nu are încă o poziție, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de externe. De asemenea, nu a existat niciun cuvânt din partea Ungariei și a Turciei, care sunt considerate de unii diplomați ca potențiale rețineri împotriva lui Rutte.
Olanda a crescut cheltuielile pentru apărare
Sub conducerea lui Rutte, cheltuielile olandeze pentru apărare au fost reduse în anii de austeritate fiscală. De la invazia Rusiei în Ucraina, însă, Olanda a crescut cheltuielile, ducându-le la aproximativ 2% din PIB în 2024. Rutte a fost mult timp un critic acerb al președintelui rus Vladimir Putin.
Rutte și-a anunțat plecarea din politica olandeză în iulie, dar rămâne în funcție ca lider interimar în timp ce negocierile pentru coaliție continuă în urma alegerilor din 22 noiembrie.
Stoltenberg, fost prim-ministru norvegian, ocupă funcția de șef al NATO din 2014.
Premierul estonian Kaja Kallas și ministrul leton de externe Krisjanis Karins și-au manifestat, de asemenea, interesul pentru funcția supremă a NATO, dar nu au fost prezentați oficial ca și candidați, spun diplomații.
România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei
Semnatarii articolului Bloomberg privind propunerea lui Klaus Iohannis la șefia NATO, Natalia Drozdiak şi Peter Martin, citează surse europene. Aceştia afirmă că decizia României „va complica efortul celorlalţi aliaţi de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, care se bucură însă se susţinerea SUA, Marii Britanii şi a altor ţări mari.
„România i-a notificat pe ceilalţi membri NATO că intenţionează să îşi desemneze preşedintele drept candidat la funcţia de secretar general al alianţei de apărare, potrivit unor oficiali europeni. Nominalizarea preşedintelui Klaus Iohannis va complica efortul altor aliaţi de a-l instala pe premierul olandez demisionar Mark Rutte ca viitor şef al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Cu sprijinul SUA, al Marii Britanii şi al altor ţări mari, Rutte a fost văzut luni de zile ca favorit pentru a conduce alianţa formată din 31 de membri, odată ce mandatul secretarului general Jens Stoltenberg se va încheia în octombrie” – se arată în articolul Bloomberg intitulat „România complică eforturile de a-l face pe Rutte viitorul şef al NATO”.
Sprijinul pe care Rutte l-a primit public din partea unor aliaţi cu greutate au fost considerate de unii oficiali din alianţă un efort de a securiza candidatura lui Rutte şi de a exclude eventual alţi candidaţi. Însă unii membri de pe flancul estic al NATO nu au dat încă undă verde candidaturii sale, făcând presiuni pentru o mai mare reprezentare a regiunii în funcţii de conducere în cadrul organizaţiei, în condiţiile în care ultimii şefi ai alianţei au fost din ţările nordice sau din Olanda, menţionează Bloomberg.
Însuşi preşedintele Iohannis declara la începutul acestei luni, vorbind despre alegerile pentru Parlamentul European, că „ar fi inadmisibil ca nici o poziţie să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea din Est”.
Biden îi place pe amândoi
Potrivit unor oficiali americani citaţi de Bloomberg sub acoperirea anonimatului, preşedintele Joe Biden are o părere foarte bună despre ambii candidaţi, dar SUA au decis deja că mizează pe Rutte.
Bloomberg mai arată că România şi-a sporit semnificativ cheltuielile pentru apărare în ultimii ani şi alocă până la 2,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, depăşind obiectivul NATO de a cheltui cel puţin 2%, iar Iohannis a fost lăudat de fostul preşedinte Donald Trump pentru cheltuielile de apărare în timpul mandatului său anterior.
Cu toate acestea, mai scrie Bloomberg, candidatura lui Klaus Iohannis ar fi greu de susţinut, având în vedere că România deţine în prezent postul de secretar general adjunct al NATO, prin Mircea Geoană.
