România trece la ora de iarnă. Data la care ceasurile se dau înapoi. Cum ne afectează

În ultima duminică din luna octombrie, România trece la ora de iarnă 2024. Ceasurile se dau înapoi cu o oră şi noaptea devine mai lungă. Specialiștii au descoperit faptul că organismul de această schimbare și de când este posibil ca în România să nu se mai practice modificarea orei.

Cum afectează trecerea la ora de iarnă

În noaptea de 26 spre 27 octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră. Noaptea devine mai lungă, adică ora 4:00 devine ora 3:00. În fiecare toamnă se face trecerea la ora de iarnă pentru anul în curs, motiv pentru care noaptea se prelungește cu o oră.

Potrivit studiilor citate de timeanddate.com, principalele efecte negative ale sănătății provocate de schimbarea orei sunt:

• tulburări de somn;
• oboseală;
• nervozitate;
• creșterea nivelului de stres;
• lipsa concentrării;
• depresie;
• apariția asteniei de toamnă.

„Afectarea este în primul rând la nivel hormonal, pentru că secreţia de melatonină ajută la reglarea ritmului circadian. Melatonina facilitează trecerea din starea de veghe la somnul consistent şi de calitate. Este important să menţinem programul de somn. Nemaifiind lumină la fel de mult, aşa cum este în timpul sezonului cald, senzaţia noastră este că trebuie să mergem mai devreme la culcare sau ne expunem mai mult la lumina albastră produsă de ecranele telefoanelor şi computerelor. Uneori, în sezonul rece, apar stări de depresie sau anxietate tocmai pentru că avem impresia că nu mai aven timp să facem mai nimic sau pentru că e urât afară”, spune Liliana Luca, psiholog la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi.

Cum ne putem să ne adaptăm mai ușor

În opinia ei, trecerea de la ora de vară la cea de iarnă poate fi un exerciţiu de a ne adapta la ceea ce ne oferă viaţa.

„În general, nu putem controla totul. Cheia succesului, din punctul meu de vedere, este găsirea resurselor interne pentru a ne adapta mereu la situaţiile cu care ne confruntăm în viaţă. Nu putem controla viaţa şi oamenii, cum a fost pandemia, dar putem să ne controlăm pe noi. Când ne gândim la fericire e bine să ne gândim la noi, la persoana noastră. Am observat că sunt mult mai multe petreceri în perioada asta de toamnă, lucru care înseamnă că aduni nişte oameni să se simtă bine, fie la ceremonii, gale sau team buildinguri. Pe de altă parte, sunt convinsă că sunt oameni care iubesc ploaia, iubesc toamna, se bucură că nu mai sunt temperaturi crescute”, afirmă psihologul Liliana Luca.

Conform declarațiilor specialistului, în această perioadă avem tendinţa să socializăm mai puţin. Schimbarea ar apărea pentru că se întunecă mai devreme. Asta ne determină să stăm mai mult în casă.

„Este perioada în care devenim uşor melancolici, lucru care nu e neapărat rău, pentru că atunci când eşti melancolic poţi să te opreşti asupra ta, asupra vieţii tale şi a momentului prezent, să te uiţi în jurul tău, să admiri ce frumoasă este natura şi ce culori minunate sunt în jurul nostru. Şi atunci, aşa cred eu, ‘ne înţelepţim’, nu neapărat devenim depresivi.

Toamna se accentuează dispoziţia afectivă hipertimică mixtă. Asta înseamnă depresie şi anxietate. Și se pot accentua şi alte simptome. Poate fi vorba despre irascibilitatea, vulnerabilitatea persoanelor care au nişte tendinţe instabile aşa cum sunt cei cu tulburări de personalitate. Pot fi şi persoane bucuroase. Sunt persoane sensibile la introversie şi se bucură că stau singure. Cu toţii ar trebui să luăm partea bună. Să ne bucurăm că avem timp pentru noi şi să facem introspecţii pentru a vedea dacă am evoluat, dacă am mai făcut ceva între timp sau am rămas la fel”, a mai arătat psihologul Liliana Luca.