România trece la ora de iarnă în octombrie. Ora se schimbă mai devreme în 2025
România trece la ora de iarnă în octombrie, mai exact în ultimul weekend din această lună. Surprinzător este faptul că ora se schimbă mai devreme în anul 2025.
În 2025, trecerea la ora de iarnă va avea loc neobișnuit de devreme, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie, cu cinci zile mai devreme decât de obicei. Astfel, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, iar ora 04:00 devine ora 03:00.
România trece la ora de iarnă în octombrie. Ora se schimbă mai devreme în 2025
Deși mulți privesc această schimbare a orei de iarnă ca pe o simplă formalitate, trecerea la ora de iarnă poate influența semnificativ somnul, starea de spirit și nivelul de energie.
În ultimul weekend din octombrie, România trece oficial la ora de iarnă 2025, momentul în care ceasurile se dau cu o oră înapoi, iar ziua pare mai scurtă.
Ora de iarnă 2025 readuce una dintre cele mai discutate schimbări ale sezonului: momentul în care dăm ceasurile cu o oră înapoi. Deși pare un simplu detaliu tehnic, această trecere influențează ritmul zilnic, somnul și nivelul de energie, fiind un prilej excelent pentru a ne ajusta stilul de viață. Mulți se întreabă cum pot transforma această modificare într-un avantaj și cum pot folosi ora „câștigată” pentru mai mult echilibru și odihnă.
Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, prin mutarea ceasurilor cu o oră înapoi. Este opusul orei de vară, când ajustăm timpul înainte. Scopul acestei schimbări este adaptarea activităților zilnice la lumina naturală, tot mai redusă pe măsură ce ne apropiem de iarnă. Diminețile devin mai luminoase, iar serile se scurtează, lucru care poate influența atât programul, cât și starea de spirit.
În România, trecerea la ora de iarnă are loc anual, în ultima duminică din octombrie. În noaptea respectivă, la ora 4:00 dimineața, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00, oferindu-ne o oră în plus de somn. Măsura este aplicată în toate statele Uniunii Europene, pentru sincronizarea programelor de transport, comunicații și activități internaționale.
Se discută tot mai mult despre renunțarea la schimbarea orei
La nivel mondial, aproximativ 40% dintre țări folosesc sistemul de schimbare a orei. În ultimii ani, însă, au apărut numeroase dezbateri privind impactul schimbării orei asupra sănătății. Cercetările arată că perturbarea somnului și stresul generat de ajustarea bruscă pot duce la oboseală și scăderea concentrării. Din acest motiv, unele state au propus renunțarea la modificarea orei, optând pentru un fus orar fix pe tot parcursul anului.
România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea dintre sâmbătă, 25 octombrie, și duminică, 26 octombrie 2025. Atunci, ceasurile se vor da cu o oră înapoi, de la 04:00 la 03:00, marcând revenirea la timpul standard, potrivit Timeanddate.com. Practic, câștigăm o oră de somn și avem parte de cea mai lungă zi din an, moment simbolic ce marchează începutul sezonului rece. Această ajustare este stabilită la nivel european și se aplică uniform în toate țările membre ale Uniunii Europene, pentru a păstra coerența programelor și sincronizarea activităților transfrontaliere.
Ora de iarnă reprezintă, de fapt, revenirea la fusul orar natural, cunoscut drept Eastern European Time (UTC+2). Deși pare o modificare tehnică, efectele sunt resimțite imediat: diminețile devin mai luminoase, lucru benefic pentru cei care încep ziua devreme, dar serile se întunecă rapid, schimbând percepția asupra duratei zilei.
Cum a început schimbarea orei
În 1784, Benjamin Franklin a propus într-un eseu satiric ca oamenii să se trezească mai devreme vara pentru a economisi lumânări — o idee care a deschis, indirect, drumul către discuțiile moderne despre economisirea energiei.
Conceptul actual de schimbare a orei a fost formulat de entomologul neozeelandez George Hudson, în 1895, care sugera mutarea ceasurilor pentru a profita de mai multă lumină după programul de lucru. În 1908, în Canada, ideea a fost testată pentru prima dată.
Implementarea oficială a venit în 1916, în Germania și Austro-Ungaria, ca măsură de economisire a energiei în timpul Primului Război Mondial. Curând, alte state au urmat exemplul, transformând schimbarea orei într-o practică globală.
În România, ora de vară a fost introdusă prima dată în 1917, apoi aplicată intermitent până când a devenit o regulă stabilă. De-a lungul timpului, motivele au variat: de la eficiență energetică, la coordonare internațională și sincronizare economică.
Astăzi, însă, discuțiile sunt tot mai orientate spre impactul asupra sănătății și stilului de viață. Tot mai multe țări dezbat posibilitatea de a rămâne la un singur fus orar permanent, argumentând că stabilitatea ar aduce beneficii psihice și fizice mai mari decât presupusa economie de energie.
