România, ultima din Uniunea Europeană la digitalizarea administrației publice
România, ultima din Uniunea Europeană la digitalizarea administrației publice. România deține cea mai mică pondere, reprezentând aproximativ o treime din media UE, a persoanelor care declară că au folosit în ultimul an servicii de e-guvernare.
Mai mult decât atât, ponderea este în ușoară scădere în 2024 față de 2023, în ciuda angajamentelor ferme ale guvernanților privind digitalizarea administrației publice.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea este în ușoară creștere, în aceeași perioadă.
România, ultima din Uniunea Europeană la digitalizarea administrației publice. Nordicii, campionii digitalizării
Procentul europenilor care au declarat că au folosit un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni a crescut ușor în 2024 față de 2023, cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la 70%.
Statistica realizată de Eurostat cuprinde persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-74 de ani din UE.
Dintre țările UE, Danemarca (98,5%), Olanda (96%) și Finlanda (95,4%) au avut cele mai mari cote de utilizare a e-guvernării în 2024.
La polul opus, cu cele mai mici cote, s-au aflat România (25,3%), Bulgaria (31,5%) și Italia (55,1%).
Ușor avans față de 2022 în România
În ciuda declarațiilor pline de avânt care se fac de ani de zile de la nivel guvernamental în țara noastră, în cazul României, cota de 25,28% de utilizare a serviciilor de e-guvernare în 2024 este ușor mai mică decât cea consemnată în 2023.
Astfel, procentul a fost de 22,56% în 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat și analizate de Risco.ro.
Cota din 2023 și 2024 este totuși mai mare decât cea înregistrată în 2022, de 20,93%.
Trebuie arătat că digitalizarea administrației publice este unul din obiectivele majore ale PNRR, guvernanții mizând pe îndeplinirea acestui obiectiv pentru creșterea încasărilor realizate de ANAF și creșterea veniturilor publice.
Serviciile publice digitale eficiente sau e-guvernarea pot face serviciile guvernamentale mai accesibile, mai transparente și mai eficiente, notează Comisia Europeană.
Programul Deceniul Digital al Comisiei Europene a stabilit ca obiectiv ca până în 2030 toate serviciile publice cheie să fie accesibile prin internet, precum și toți cei care au opțiunea de a utiliza eID să se poată identifica online.
Obținerea de informații, cea mai frecventă utilizare
În 2024, cea mai frecventă utilizare a serviciilor de e-guvernare în ultimul an la nivelul UE a fost obținerea de informații despre servicii, beneficii, legi, orele de funcționare sau subiecte similare (44%). Aceasta marchează o creștere de 2,4 puncte procentuale față de 2023.
Accesarea informațiilor cu caracter personal a fost a doua activitate cea mai frecventă, 40% dintre persoane utilizând acest serviciu, în creștere cu 0,8 pp față de anul precedent.
Descărcarea sau tipărirea formularelor oficiale s-a situat pe locul al treilea, cu 38,1% dintre persoanele din Uniunea Europeană utilizând acest serviciu, deși aceasta reprezintă o scădere cu 1,8 pp față de 2023.
Cea mai puțin obișnuită utilizare a e-guvernării a fost efectuarea de solicitări, plângeri sau reclamații (5,3%, în creștere cu 0,5 pp).
