România, vizată de o investigație a CE privind încălcarea tratatelor UE care vizează ajutoarele de stat

Comisia Europeană a lansat recent o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri pentru zece investitori din cauza unor modificări aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, informează Comisia Europeană.

Posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor de stat

UE analizează dacă nu cumva este vorba de o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor de stat, după ce România a efectuat o plată, conform unei hotărâri a unui tribunal arbitral, într-un cont deschis în numele a zece societăţi care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice şi au beneficiat de schema respectivă. Acestea au cerut despăgubiri reprezentând sprijinul de care ar fi beneficiat dacă România nu ar fi modificat schema de sprijin.

„Comisia Europeană a lansat o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri unui număr de zece investitori din cauza unor modificări aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat”, se precizează într-un comunicat al CE.

România a instituit o schemă de sprijinire a producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, aceasta fiind aprobată în temeiul normelor privind ajutoarele de stat în iulie 2011. Schema de ajutoare a fost modificată de mai multe ori în 2013, în 2014, dar şi ulterior. Modificările aduse schemei au fost aprobate de CE în temeiul normelor privind ajutoarele de stat în mai 2015 şi decembrie 2016, se precizează în document.

„Un grup de zece societăţi care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice ce au beneficiat de schemă au iniţiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor. Acestea sunt: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. şi SC LJG Green Source Energy BETA S.R.L. Societăţile au solicitat despăgubiri reprezentând sprijinul de care ar fi beneficiat dacă România nu ar fi modificat schema de sprijin”, arată CE.

După ce un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta energiei („TCE”), la 20 februarie 2024, România a trebuit să despăgubească investitorii pentru pierderile pe care aceştia susţin că le-au suferit din cauza modificărilor.

Despăgubirile acordate se ridică la 42,2 milioane euro, plus dobânzi şi alte cheltuieli. România a notificat Comisiei această hotărâre în temeiul normelor privind ajutoarele de stat şi a informat Comisia că a efectuat o plată în cadrul hotărârii într-un cont deschis în numele beneficiarilor hotărârii, aarată documentul.

„În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală şi executarea acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea UE („TFUE”), care este incompatibil cu piaţa internă. Comisia va investiga în continuare măsura şi compatibilitatea acesteia cu piaţa internă şi, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise, cu excepţia cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcţionarea pieţei interne. O măsură care încalcă alte dispoziţii ale dreptului Uniunii nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat”, precizează oficialii de la Bruxelles.

Litigiul care a condus la hotărârea arbitrală a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea arbitrală şi executarea acesteia încalcă articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolele 267 şi 344 din TFUE în ceea ce priveşte competenţa în ultimă instanţă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene („CJUE”), precum şi principiul general al autonomiei ordinii juridice a Uniunii Europene, se menţionează în document.

„Lansarea unei investigaţii aprofundate oferă României şi părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii, fără să aducă atingere în niciun fel rezultatului investigaţiei”, arată comunicatul.

Jurisprudenţa CJUE stabileşte că arbitrajul intra-UE dintre investitori şi stat bazat pe tratate bilaterale de investiţii este contrar dreptului UE (hotărârea Achmea din 2018, cauza C-284/16).