Românii au pierdut 4,8 mld. lei într-o săptămână din banii de pensie Pilon II. Care sunt previziunile specialiștilor
România a şters 4,8 mld. lei într-o săptămână din banii de pensie Pilon II, arată Ziarul Financiar într-o analiză recentă arătând că fiecare salariat român are practic un minus de 580 lei din cauza instabilității politice provocată atât de alegerile prezidențiale, cât și de destrămarea coaliției de guvernare. Cu toate acestea, specialiștii spun că nu este un motiv de îngrijorare pe termen lung, însă este nevoie de măsuri credibile pentru a recâştiga interesul investitorilor în economie.
Românii au pierdut 4,8 mld. lei într-o săptămână din banii de pensie Pilon II. Care sunt previziunile specialiștilor
Bursa de la Bucureşti (BVB) a scăzut cu 3,8% săptămâna trecută, echivalentul a 16 mld. lei, în timp ce randamentele titlurilor de stat, sub presiunea vânzării, au atins şi un maxim din 2022 încoace, adică de la începerea războiului în Ucraina, ceea ce s-a reflectat negativ pe valoarea obligaţiunilor. Circa 25% din activele fondurilor sunt investite în acţiuni la bursa locală.
Pilonul II de pensii private, acolo unde 8,3 milioane de salariaţi români au economiile pentru bătrâneţe, a scăzut cu 4,8 mld. lei (960 mil. euro) săptămâna trecută în contextul în care tulburarea politică de după primul tur al alegerilor a creat presiune la vânzare pe titluri de stat şi pe acţiunile româneşti de la Bursa de Valori, cele două mari active în care investesc fondurile, arată ZF.
Astfel, destrămarea coaliţei de guvernare PSD-PNL-UDMR după eşecul de a îşi impune propriul candidat în turul doi şi rezultatele peste sondaje obţinute de liderul extremist George Simion au adus nervozitate în rândul investitorilor şi i-au determinat pe aceştia să vândă din activele româneşti, dimiunând astfel preţurile.
Cu alte cuvinte, un minus de 580 de lei în medie pentru fiecare participant la Pilonul II de pensie privată pe fondul unui episod de volatilitate dat de incertitudinile politice, care a culminat cu spargerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro, arată calculele realizate de ZF de la ASF.
Episoade de volatilitate au mai existat în trecut
Episoade de volatilitate au mai existat în trecut, ca de exemplu în pandemie sau la izbucnirea războiului, dar ulterior pieţele şi-au revenit, iar fondurile de pensii au recuperat integral scăderile, spun analiştii.
Aceştia adaugă faptul că deşi scăderea valorii activului net nu este un motiv de îngrijorare pe termen lung, participanţii la aceste fonduri de pensii având timp suficient pentru a recupera această scădere teoretică, autorităţile trebuie să ia măsuri credibile pentru a recâştiga interesul investitorilor în economia românească.
„Fără doar şi poate, România va trebui să facă o serie de ajustări importante pentru a asigura sustenabilitatea evoluţiilor economice, în primul rând reechilibrarea bugetului. Existenţa unei conduceri politice stabile va fi esenţială pentru ca această ajustare să fie ordonată şi administrată. Doar astfel investitorii străini vor reveni pe pieţele financiare locale, iar asta va fi benefic şi pentru fondurile de pensii private. Prelungirea instabilităţii politice va prelungi şi volatilitatea pieţelor financiare, întârziind momentul recuperărilor“, spune Radu Crăciun, preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Pensii Private (APAPR) şi director general al BCR Pensii.
Randamentele pe 10 ani – costurile de referinţă la care se împrumută statul – au spart pragul de 8%, iar la un moment dat curba randamentelor s-a inversat, adică dobânzile pe termen lung au devenit mai mici decât cele pe termen scurt, ceea ce indică aşteptări pesimiste cu privire la economie.
„Investiţiile fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, Pilon II, sunt în mare parte orientate către titluri de stat. Astfel, două treimi din randamentul acestor fonduri sunt determinate de evoluţia preţurilor titlurilor de stat. Creşterea randamentelor cerute de investitori de la 6,50-7,50% la 8,00-8,50%, în funcţie de maturitatea titlurilor, a dus la o scădere semnificativă şi imediată a valorii activului net al fiecărui fond“, explică Andreea Nica, vicepreşedinte al CFA Society România.
