Românii, pe ultimul loc în UE la folosirea inteligenței artificiale. ChatGPT, Gemini sau Grok, încă niște necunoscute

România este pe ultimul loc în topul UE al folosirii instrumentelor de inteligență artificială și pe penultimul loc într-un top care ia în considerare și alte țări din Europa care nu sunt membre ale blocului comunitar, se arată într-un studiu Eurostat.

Inteligență artificială generativă precum ChatGPT, Gemini sau Grok, puțin folosită în România

Potrivit datelor Eurostat, în Uniunea Europeană, în jur de o treime dintre cetățeni cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit cel puțin o dată instrumente GenAI (inteligență artificială generativă precum ChatGPT, Gemini sau Grok).

Studiul a evidențiat că în ultimele trei luni din 2025, țara noastră se afla pe ultimul loc în ceea ce privește folosirea instrumentelor de inteligență artificială generativă, cu un procent de 18%. Pe prima poziție se află Danemarca, cu 48%.

Vecinii din Bulgaria sunt la 23%, în timp ce ungurii se află la 30% și sârbii la 19%. Media UE se situează la 33%. Dacă ne uităm la țările europene din afara UE ale topului făcut de Eurostat, doar Turcia are un procent mai mic decât țara noastră, situându-se la 17%.

Țările nordice în top, Balcanii la coadă

Adoptarea inteligenței artificiale generative în Europa arată o diviziune clară nord-sud și vest-est. Țările nordice și cele avansate digital conduc în ceea ce privește utilizarea ChatGPT sau Gemini. Europa de Vest are performanțe bune, dar inegale pentru că țările din sudul Europei, Europa Centrală și de Est, precum și cele din Balcani rămân în urmă.

În medie, 25% dintre persoanele care folosesc instrumentele de inteligență artificială generativă o fac pentru chestiuni personale, în timp ce 15% folosesc aceste instrumente pentru sarcinile de la muncă.

Cercetătorul Colin van Noordt de la KU Leuven explică diferențele prin nivelul general de digitalizare. Țările cu adopție ridicată, precum Danemarca și Elveția, aveau deja infrastructură digitală solidă. În sudul, estul și Balcanii Europei, adoptarea este lentă. Lipsa competențelor digitale și a integrării tehnologice afectează direct productivitatea. România confirmă acest model.