Românii vor plăti facturi uriașe la energie electrică. Avertisment privind iarna și primăvara 2027
Oficialii din Ministerul Energiei vin cu un avertisment serios pentru iarna și primăvara lui 2027. Românii vor plăti facturi uriașe la energie electrică, chiar dacă sistemul energetic din România a făcut față acestei perioade.
Facturi uriașe la energie electrică
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei a invocat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, lipsa unei perspective clare de repornire și prețurile ridicate ale gazelor din Europa, dar a afirmat că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa.
„Încă avem Reactoarele 1 şi 2, de la Cernavodă închise şi nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puţin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungeşte o situaţie care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a creşte preţul la electricitate în lunile următoare şi care, evident, se adaugă în situaţii generale din Europa, ce arată preţul foarte ridicat la gaze.
Săptămâna trecută când am fost la Reuniunea Informală a miniştrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă şi de o primăvară 2027 cu preţuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcţia definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se aşteptau foarte mulţi„, a spus Buşoi.
Investiții în sistemul energetic
Secretarul de stat a vorbit și despre investițiile în energie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit acestuia, peste 800 de milioane de euro au fost absorbite pentru proiecte din sector.
Banii au cofinanțat capacități de producere a energiei din surse regenerabile, sisteme de stocare în baterii, centralele de termoficare din Arad și Constanța și patru capacități de producere a hidrogenului.
„Nu este o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri, la Arad și Constanța, care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, și patru capacități de producție de hidrogen”, a afirmat acesta.
Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca şi timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (…) În opinia mea, ar trebui să fie focus şi pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune şi ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluţiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferenţă, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcţii de acţiune„, a susţinut Cristian Buşoi.
