Rusia a avertizat direct Europa: Vom fi cu ochii pe orice stat care ne confiscă bunurile! Kremlinul, replică și pentru Donald Trump

Rusia a avertizat luni că va lua măsuri împotriva oricărui stat european care va încerca să îi confişte activele, după ce au apărut informaţii potrivit cărora Uniunea Europeană caută noi modalităţi de a utiliza sute de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, relatează Reuters.

Statele Unite şi aliaţii au interzis tranzacţiile cu banca centrală şi Ministerul de Finanţe al Rusiei după invazia rusă din Ucraina din 2022 şi au blocat active suverane ruseşti în valoare de 300-350 de miliarde de dolari, în principal obligaţiuni guvernamentale europene, americane şi britanice deţinute într-un depozit european de valori mobiliare.

Rusia avertizează Europa

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doreşte ca Uniunea Europeană să găsească o nouă modalitate de a finanţa apărarea Ucrainei împotriva Rusiei, utilizând lichidităţile asociate activelor ruseşti îngheţate în Europa. Politico a relatat că executivul european ia în considerare ideea de a utiliza depozitele în numerar ruseşti de la Banca Centrală Europeană rezultate din obligaţiunile ajunse la scadenţă deţinute de Rusia pentru a finanţa un „împrumut de reparaţii” pentru Ucraina.

„Dacă acest lucru se va întâmpla, Rusia va sta cu ochii pe statele UE, precum şi pe degeneraţii europeni de la Bruxelles şi pe ţările individuale ale UE care încearcă să ne confişte proprietatea, până la sfârşitul secolului”, a scris pe Telegram fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, proaspăt decorat de Vladimir Putin.

Rusia va urmări statele europene „prin toate mijloacele posibile” şi în „toate instanţele internaţionale şi naţionale posibile”, precum şi „în afara instanţelor”, a precizat Medvedev, care ocupă funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Vom fi cu ochii pe orice stat care ne confiscă bunurile

Rusia afirmă că orice confiscare a activelor sale echivalează cu un furt din partea Occidentului şi va submina încrederea în obligaţiunile şi monedele Statelor Unite şi Europei.

Statele europene afirmă că Rusia este responsabilă pentru distrugerea Ucrainei în cel mai sângeros război terestru din Europa de după al Doilea Război Mondial şi că Moscova trebuie obligată să plătească.

Unii bancheri sunt însă îngrijoraţi de precedentul pe care confiscarea activelor suverane l-ar putea crea în ceea ce priveşte încrederea fondurilor în menţinerea investiţiilor lor în obligaţiuni de stat occidentale.

Medvedev a declarat la începutul acestei luni că Rusia va ocupa şi mai mult teritoriu ucrainean şi va urmări proprietăţile britanice din întreaga lume, după ce Londra a anunţat că a cheltuit aproximativ 1,3 miliarde de dolari din fondurile obţinute din activele ruseşti îngheţate pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina.

Agenţia de ştiri rusă RIA a declarat că Occidentul a realizat investiţii străine directe în economia Rusiei în valoare totală de 285 de miliarde de dolari, care ar putea fi în pericol dacă activele Rusiei ar fi confiscate.

Rusia a pierdut 1.095.520 de soldaţi de la începutul invaziei din 2022

Rusia a pierdut aproximativ 1.095.520 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat, luni, Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. Numărul include 910 victime în rândul forţelor ruse în ultima zi.

Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.184 de tancuri, 23.269 de vehicule blindate de luptă, 61.698 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 32.784 de sisteme de artilerie, 1.488 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.217 sisteme de apărare aeriană, 422 de avioane, 341 de elicoptere, 59.409 drone, 28 nave şi bărci şi un submarin.

Kremlinul îl contrazice pe Trump

În prezent nu se înregistrează progrese în organizarea summitului Rusia-SUA-Ucraina, a declarat luni secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, contrazicându-l astfel pe preşedintele american Donald Trump, care afirmase că acest summit trilateral ar putea avea loc în curând, relatează TASS.

„Nu, nu există niciun progres până în prezent”, a declarat Peskov, comentând declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia summitul dintre Rusia, SUA şi Ucraina va avea loc „relativ curând”.

Anterior, Trump şi-a exprimat opinia că discuţii între liderul rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vor avea loc relativ curând în cadrul unei reuniuni trilaterale cu SUA. „Vom rezolva această problemă într-un fel sau altul, dar relativ curând”, le-a spus Trump jurnaliştilor din grupul de presă al Casei Albe, întrebat fiind când s-ar putea întâlni Putin şi Zelenski.

Peskov susţine că Rusia vrea o soluţie paşnică pentru conflictul din Ucraina şi a pus vina, în schimb, pe europeni şi pe Kiev că ar împiedica o reglementare.

Moscova rămâne deschisă la o soluţie paşnică pentru Ucraina, dar „din partea Kievului procesul este frânat în mod artificial”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin.

De asemenea, europenii împiedică soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina, susţine el, pentru că „europenii nu intenţionează să acorde atenţie cauzelor principale ale crizei”. Cu alte cuvinte, Kievul şi europenii nu sunt dispuşi să accepte condiţiile ultimative şi inflexibile ale Moscovei în ceea ce priveşte cedarea de teritorii ucrainene.

„O pauză” în procesul de negociere dintre Rusia şi Ucraina

Peskov a confirmat că există „o pauză” în procesul de negociere dintre Rusia şi Ucraina.

„Într-adevăr, am spus că există o pauză. Această pauză este evidentă”, a comentat el.

Peskov a acuzat Kievul că nu dă dovadă de flexibilitate şi disponibilitate „de a începe discuţii serioase” privind soluţionarea conflictului. Apelurile Kievului la o întâlnire imediată a liderilor sunt menite „să producă un efect emoţional”, susţine purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Întâlnirea în sine, dacă ar avea loc fără pregătire prealabilă, ar fi absolut inutilă”, a arătat el.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că NATO se află de facto în război cu Rusia.

„Este evident şi nu este nevoie de dovezi suplimentare”, a punctat el, invocând ajutorul pe care îl acordă Ucrainei.

Trump, îndoială privind discuţii directe între Zelenski şi Putin

Preşedintele SUA, Donald Trump, îşi exprimase îndoiala cu privire la posibilitatea unor discuţii directe între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul rus Vladimir Putin, din cauza ostilităţii personale profunde dintre cei doi.

Vorbind jurnaliştilor înainte de a pleca spre Washington de la clubul său de golf din New Jersey, Trump s-a lăudat duminică încă o dată că a reuşit să oprească şapte războaie, dar a recunoscut şi că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât se aştepta.

„Am crezut că va fi uşor pentru mine, dar s-a dovedit a fi dificil”, a recunoscut el.

Trump a pus vina pe profunda animozitate personală dintre Putin şi Zelenski, apreciind că este principalul obstacol în calea păcii.

„Ura dintre Zelenski şi Putin este de neînţeles”, a comentat Trump.

Această evaluare l-a determinat să pună la îndoială eficienţa unor discuţii directe între Kiev şi Moscova. Întrebat dacă crede că astfel de negocieri sunt posibile, Trump a răspuns: „Nu ştiu. Cred că va trebui să vorbesc eu cu toţi”. Când a fost întrebat când ar putea avea loc o astfel de discuţie, preşedintele SUA a dat un răspuns vag, spunând că s-ar putea întâmpla „relativ curând”.

Presat în continuare să spună dacă următorul pas ar putea fi un summit trilateral, Trump a spus că formatul nu contează.

„Vor fi discuţii, indiferent dacă le numiţi summit sau doar o întâlnire, nu contează, dar probabil că va trebui să mă implic. Se urăsc atât de mult, încât aproape nu pot vorbi. Sunt incapabili să comunice între ei”, a conchis el.