Rusia critică anularea alegerilor din România. Lavrov: ”Au dat un salut militar”

Prin poziția ministrului său de Externe, Rusia critică anularea alegerilor din România. Serghei Lavrov consideră că decizia Curții Constituționale a fost un ”salut militar” și a făcut chiar și o paralelă nefericită cu situația înregistrată în Ucraina în 2004.

Rusia critică anularea alegerilor din România

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a participat la o reuniune consacrată Siriei care a avut loc sâmbătă Qatar, în prezenţa miniştrilor de externe ai Iranului şi Turciei. Ministrul rus a fost întrebat de un jurnalist care este reacția Moscovei la situația politică din România, după ce autoritățile române au invocat ingerințe externe – cu referire directă la Moscova – în procesul electoral.

„Știți, chiar nu ne pasă deloc ce fac ei acolo, încercând să-și justifice mașinațiile. Am urmărit această poveste, a fost reflectată activ în multe mass-media”, a replicat șeful diplomației ruse.

„La început, Curtea Constituțională a refuzat să anuleze rezultatele primului tur, iar apoi, se pare, acestei Curți Constituționale i s-a explicat că a fost greșit să se comporte astfel. Ei «au dat un salut militar» și au anulat primul tur.

La fel ca în 2004 în Ucraina, când, după al doilea tur, a câștigat Ianukovici, nu Iușcenko, Curții Constituționale i s-a spus: «Să cerem un al treilea tur».

Ei au răspuns: «Dar constituția noastră nu permite un al treilea tur». «Nu contează, voi luați decizia». Este în continuare același mod, aceleași obiceiuri”, a comentat Lavov, conform Hotnews.

„Dacă în România câștigă o persoană care nu blestemă Rusia… Nu ne-a lăudat niciodată nicăieri, pur și simplu nu ne blestemă. Spre deosebire de restul publicului, care se agita în jurul alegerilor în efortul de a lua unele poziții politice”, a continuat ministrul rus de Externe.

Comparație cu alegerile din Republica Moldova și Georgia

Lavrov s-a referit și la recentele alegerile din Republica Moldova și Georgia, două foste republici sovietice, în care forțele proeuropene au acuzat de asemenea masive influențe rusești.

„Când în R. Moldova, cu încălcări flagrante, deschise, inclusiv prin privarea de drept de vot a jumătate de milion de moldoveni care locuiesc în Rusia, abia trece un candidat care i se potrivește Occidentului, doamna Sandu, nimeni acolo nu vorbește deloc despre vreo încălcare. Fără revizuiri, fără curți constituționale”, a arătat Lavrov.

„În Georgia, OSCE, 500 de observatori au fost acolo timp de două luni înainte de alegeri, s-au târât prin toate, au examinat totul, au declarat public: «Nu, nu au fost încălcări semnificative, totul era legitim».

Și chiar și opinia OSCE, care este pur și simplu un instrument ascultător al colegilor noștri occidentali din OSCE, nici măcar aceasta nu a funcționat, pentru că ei bine, nu le place actualul guvern, care în Georgia a fost reales și care urmează un curs care reflectă interesele naționale legitime ale poporului georgian în conformitate cu voința acestui popor”, a adăugat șeful diplomației ruse.

„Prin urmare, sunt sigur că toate aceste jocuri sunt perfect de înțeles pentru orice observator mai mult sau mai puțin obiectiv”, a concluzionat Serghei Lavrov.

Revoluția portocalie din Ucraina

„Revoluţia portocalie” din Ucraina a dus la tulburări politice, în țara devastată în prezent de război, de la sfârşitul lunii noiembrie 2004 până în ianuarie 2005. Populaţia a ieşit masiv în stradă după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ucrainene din 2004, scrutin despre care s-a afirmat că a fost marcat de corupţie masivă, intimidarea alegătorilor şi fraudă electorală.

Protestele au fost provocate de rapoartele mai multor observatori electorali naţionali şi străini, precum şi de percepţia publică larg răspândită conform căreia rezultatele turului doi de scrutin din 21 noiembrie 2004 dintre candidaţii principali ,Viktor Iuşcenko şi Viktor Ianukovici, au fost falsificate de autorităţi în favoarea celui din urmă.

Revoltele la nivel naţional, care au avut loc zilnic, inclusiv cu acte de nesupunere civică, au avut succes atunci când rezultatele turului doi au fost în cele din urmă anulate, iar Curtea Supremă a Ucrainei a dispus organizarea unui nou scrutin la 26 decembrie 2004. Sub supravegherea intensă a observatorilor naţionali şi internaţionali, al doilea tur de scrutin a fost declarat „liber şi corect”.

Rezultatele finale au arătat o victorie clară a lui Iuşcenko, care a obţinut 52% din voturi.

Iuşcenko a fost declarat învingător oficial şi, odată cu învestirea lui, la 23 ianuarie 2005 la Kiev, „Revoluţia portocalie” s-a încheiat. În anii următori, Revoluţia portocalie a avut apoi o conotaţie negativă în rândul cercurilor proguvernamentale din Belarus şi Rusia, potrivit news.ro.