Corbii se recunosc în oglindă, „manipulează” obiecte, chiar știu să planifice viitorul: pe scurt, manifestă o inteligență mult superioară altor păsări. Motivul a rămas un mister până acum, când s-a aflat secretul inteligenței extraordinare a corbilor. La fel ca al oamenilor, creierul corbilor au INTERNEURONI, celule nervoase care joacă un rol cheie în predicție și decizie.
Descoperitea a fost publicată în Journal of Comparative Biology, iar concluzia este aceasta: ingeniozitatea remarcabilă a corbilor se datorează abundenței în creier a unui grup de celule numite „interneuroni”, care joacă un rol cheie în procesarea informațiilor.
Studiul făcut de Felix Ströckens de la Universitatea Ruhr din Bochum, Germania, a comparat creierele de struți, cocoși domestici, porumbei domestici și trei specii aparținând familiei corbului, cioara neagră, cioara cu glugă și corbul comun.
La bază se află tehnica numită „fracționare izotropă”, cu ajutorul căreia s-a stabilit ce familii de celule nervoase erau prezente în creierul fiecărui exemplar și în ce cantități.
A reieșit astfel că interneuronii, celulele nervoase mici esențiale pentru funcțiile cognitive, abundă în familia corbilor: sunt celulele care procesează informațiile primite de la neuronii senzoriali și apoi trimit o serie de inputuri către neuronii motori. Interneuronii joacă un rol deosebit de important în capacitatea de a lua decizii.
„Mai multe studii, în trecut, arătaseră că unele comportamente considerate inteligente sunt legate de diferite grupuri de interneuroni din creierul mamiferelor”, precizează expertul.
Cu toate acestea, a existat o lipsă de lucrări specifice de analiză și comparație între speciile de păsări cu niveluri diferite de inteligență. În această nouă lucrare, oamenii de știință au observat acele celule la lucru: corvidele au, în medie, 290 de milioane, față de mai puțin de jumătate, aproximativ 124 de milioane, prezente la struți și doar 40 de milioane la porumbei și găini. Noi, oamenii, avem aproximativ 1,3 miliarde.
Rămâne de clarificat de ce corbii au evoluat pentru a poseda o asemenea cantitate de interneuroni.
Acesta poate să nu fie singurul element în joc. Alți factori – subliniază el – ar putea fi importanți: rețeaua de conexiuni dintre celulele nervoase și, mai general, însăși arhitectura creierului corbilor.
Următoarea frontieră a acestei cercetări – conchide Ströckens – va fi obținerea unei mase de date cantitative referitoare la un număr mai mare de specii și testarea setului de caracteristici neuronale și relațiile acestora cu abilitățile cognitive ale păsărilor.