Salariul minim la nivel de UE e pe cale să se anuleze. Avocatul general al CJUE i-a dat aviz negativ
Salariul minim la nivel de UE e pe cale să se anuleze. CJUE face o primă mutare prin avocatul general, care a dat deja aviz negativ.
A fost un şoc pentru mulţi susţinători ai unei Europe sociale când, la 14 ianuarie, avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), judecătorul cipriot Nicholas Emiliou, şi-a prezentat concluziile cu privire la Directiva europeană privind salariul minim.
Salariul minim la nivel de UE e pe cale să se anuleze. Ce consecințe poate avea avizul negativ
În evaluarea sa, acesta a ajuns la concluzia că directiva este incompatibilă cu dreptul UE şi, prin urmare, ar trebui să fie anulată.
Acest aviz ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru unul dintre cele mai importante acte legislative ale UE în domeniul social, putând submina legitimitatea Uniunii. Însă nu este totul pierdut, arată doi experţi europeni într-un articol publicat pe site-ul Social Europe.
Directiva urmăreşte să stabilească un cadru pentru asigurarea unor niveluri adecvate ale salariului minim şi promovarea negocierii colective.
Consiliul European a adoptat „Directiva (UE 2022/2041) privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană” cu sprijinul a 24 din cele 27 de state membre. Danemarca şi Suedia au fost singurele ţări care au votat împotriva adoptării sale, invocând îngrijorarea că directiva ar putea ameninţa modelele lor naţionale de relaţii de muncă autonome.
S-a cerut anularea
La începutul anului 2023, guvernul danez, susţinut atât de asociaţiile patronale daneze, cât şi de sindicate, cărora li s-a alăturat ulterior Suedia, a introdus o acţiune în faţa CJUE.
Argumentul lor se bazează pe afirmaţia că directiva încalcă articolul 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care limitează competenţele UE în materie de „remunerare”.
În concluziile sale, avocatul general al CJUE se aliniază în linii mari argumentelor daneze şi suedeze şi propune anularea integrală a directivei. Poziţia sa contrastează puternic cu avizele juridice emise anterior de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană, care au analizat în detaliu temeiul juridic al directivei.
CE VA FACE ÎN CONTINUARE CJUE ŞI CU CE CONSECINŢE?
Avizul avocatului general al CJUE nu este obligatoriu. Deşi CJUE urmează adesea sfatul avocatului general, există numeroase cazuri în care Curtea a adoptat un punct de vedere diferit, în special în cauzele privind legislaţia europeană.
Având în vedere implicaţiile semnificative ale cauzei, este probabil ca CJUE să adopte o abordare mai nuanţată, mai ales că argumentele juridice prezentate de avocatul general sunt departe de a fi clare şi coerente, estimează cei doi experţi.
În plus, CJUE va lua cu siguranţă în considerare ramificaţiile politice ale hotărârii sale. Directiva europeană privind salariul minim este considerată în general drept o iniţiativă emblematică în încercarea UE de a promova o Europă mai favorabilă incluziunii sociale.
O anulare a directivei ar reprezenta o lovitură dură pentru drepturile lucrătorilor şi ar putea consolida percepţia UE ca o instituţie mai atentă la interesele elitelor de afaceri decât la cele ale cetăţenilor obişnuiţi. De asemenea, aceasta ar slăbi capacitatea UE de a proteja salariile împotriva subcotării prin concurenţă, favorizând astfel dumpingul social.
Directiva europeană privind salariul minim a fost concepută ca parte a unei schimbări mai ample de paradigmă în urma intervenţiilor controversate ale UE în sistemele naţionale de stabilire a salariilor şi de negociere colectivă în timpul crizei financiare de la începutul anilor 2010.
Anularea directivei ar însemna un regres semnificativ pentru agenda socială a UE şi ar alimenta şi mai mult ascensiunea forţelor naţionaliste şi populiste care sunt deja critice la adresa integrării europene.
