Salariul minim, stabilit fără intervenția UE. Sindicatele amenință Guvernul dacă nu crește venitul angajaților

Uniunea Europeană nu poate interveni sau impune reguli privind salariul minim. Decizia a fost luată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene și a fost urmată de un anunț al sindicatelor din România care amenință Guvernul că vor sesiza Comisia Europeană dacă va îngheța salariul minim.

Salariul minim, stabilit fără intervenția UE

Cea mai înaltă instanţă a UE, cu sediul la Luxemburg, a anulat o prevedere ce stabilea criteriile pentru stabilirea şi actualizarea salariilor şi o alta care împiedica reducerea salariilor dacă acestea sunt supuse indexării automate.

Danemarca a contestat reglementările, adoptate de majoritatea statelor UE în 2022, iar instanţa a dat acum un verdict parţial în favoarea ţării nordice, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Judecătorii au spus că specificarea de criterii pentru nivelurile salariului minim interferează direct cu stabilirea salariilor, care, conform tratatelor UE, rămâne responsabilitatea statelor membre. Acelaşi raţionament se aplică prevederii care blochează reducerile salariale în cadrul indexării automate, de obicei o formulă legată de inflaţie.

Restul directivei rămâne în vigoare, inclusiv obligaţiile ţărilor de a încuraja lucrătorii să se alăture negocierilor colective privind condiţiile de muncă şi salarizare.

Comisia Europeană a salutat hotărârea Curții care confirmă în mare măsură validitatea Directivei privind salariile minime adecvate, potrivit unui comunicat de presă.

„Comisia salută hotărârea de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care confirmă în mare măsură că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă. Salariile minime adecvate sunt esențiale pentru echitatea socială și pentru o economie productivă și incluzivă.

Ele contribuie la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor, la reducerea inegalităților salariale și a sărăciei în muncă, la sprijinirea cererii interne și la întărirea motivației de a lucra. De asemenea, ele contribuie la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați”, arată comunicatul.

Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată câștiga un trai decent. Hotărârea de astăzi este un moment de referință pentru europeni – este vorba despre demnitate, echitate și siguranță financiară. Directiva va fi implementată cu respect deplin pentru tradițiile naționale, autonomia partenerilor sociali și importanța negocierii colective. Angajamentul nostru este ca munca să fie cu adevărat răsplătită, a declarat președinta CE, Ursula von der Leyen.

La rândul ei, vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat că hotărârea CJUE „consolidează modelul social european, care se bazează pe salarii corecte și adecvate și pe o negociere colectivă puternică – aducând atât echitate socială, cât și beneficii economice. Este o veste bună pentru lucrători, în special pentru cei cu venituri mici, și pentru angajatorii din întreaga Europă care plătesc salarii corecte”.

Sindicatele amenință Guvernul

Blocul Naţional Sindical (BNS) salută decizia de marţi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, precum şi dispoziţiile sale esenţiale referitoare la promovarea negocierii colective şi la obligaţia statelor membre de a elabora planuri de acţiune pentru creşterea acoperirii negocierilor colective. BNS avertizează că va sesiza Comisia Europeană dacă Guvernul României va decide îngheţarea salariului minim.

„Prin această hotărâre, Curtea consolidează cadrul juridic european privind lupta pentru salarii corecte şi condiţii de muncă decente, confirmând faptul că Uniunea Europeană are competenţa de a acţiona pentru asigurarea unui nivel minim de protecţie a veniturilor lucrătorilor”, precizează BNS.

Potrivit sursei citate, Curtea a anulat totuşi dispoziţia care enumera criteriile obligatorii pe care statele membre trebuie să le ia în considerare la stabilirea şi actualizarea salariilor minime legale, precum şi norma care împiedica scăderea acestor salarii atunci când sunt supuse unui mecanism de indexare automată.

„Această decizie nu afectează însă obligaţia Guvernului României de a continua procesul de aplicare a mecanismului de ajustare a salariului minim, în acord cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, arată BNS.

Sindicaliştii afirmă că România are „un jalon clar stabilit” în PNRR care prevede definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim.

România a raportat îndeplinirea acestui jalon prin adoptarea HG 35/2025 care, printr-o formulă transparentă de calcul, corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieţii şi dinamica economică. Acest jalon derivă din angajamentele României faţă de Comisia Europeană, în scopul asigurării unei metodologii predictibile şi sustenabile de actualizare a salariului minim”, menţionează sursa citată.

BNS reaminteşte că acest jalon a fost asumat în anul 2021 de către un guvern de coaliţie: PNL-USR-UDMR, iar pentru liderii sindicali este „cu atât mai surprinzătoare” atitudinea liderilor politici, ale celor trei partide menţionate, care propun îngheţarea salariului minim.

Liderii sindicali reiterează necesitatea ca Guvernul României să pună în aplicare formula stabilită prin HG 35/2025, să asigure consultarea partenerilor sociali în acest proces şi să promoveze extinderea negocierii colective la nivel de sector şi unitate, astfel încât creşterea salariilor să fie sustenabilă şi echitabilă.

„Pentru decidenţii politici care se gândesc să nu respecte jalonul PNRR 392, le reamintim că legea nu se poate modifica datorită principiului ireversibilităţii refomelor PNRR, conform regulamentelor europene. Jalonul trebuie îndeplinit pentru că altfel, ţara noastră riscă să piardă bani europeni. În situaţia în care îşi vor menţine opinia de îngheţare a salariului minim şi dacă nu vor respecta formula de calcul, Blocul Naţional Sindical va sesiza Comisia Europeană şi, pe cale de consecinţă, România riscă să piardă banii europeni din cadrul PNRR”, conchide BNS.