Scandalul momentului privind pensiile. Lovitură pentru Marius Budăi. Banca Mondială a intervenit
Scandalul momentului privind pensiile speciale, este o adevărată lovitură pentru ministrul Muncii, Marius Budăi. Astfel, reprezentanți ai Băncii Mondiale discută zilele acestea cu autoritățile de la București raportul final privind proiectul legii pensiilor speciale, o componentă a reformei sistemului public de pensii și o lege de care depinde acceptarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR.
Scandalul momentului privind pensiile. Lovitură pentru Marius Budăi
Totuși, proiectul reformării pensiilor creează tensiuni în interiorul PSD. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost acuzat de către colegii de partid că nu a gestionat problema, iar proiectul de lege privind pensiile speciale depus în Parlament are mari lacune.
Luni și marți au fost programate întâlniri cu ministrul Muncii și premierul, pentru a discuta concluziile BM referitoare la proiectul legii pensiilor speciale, iar din informațiile existente până în acest moment, raportul atrage atenția asupra nerespectării cerințelor Comisiei Europene, în special a principiului contributivității.
Banca Mondială a intervenit
Banca Mondială a propus pentru calcularea pensiilor militarilor și polițiștilor o cotizare de 45% pe ultimele 12 luni de activitate sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră. Ministerul Muncii a elaborat un proiect de lege în acest sens care a intrat în dezbaterea Senatului.
Printre acestea figurează cele încasate de cei aproximativ 150.000 de pensionari ai instituțiilor de forță (MAI, MApN, SRI, STS, SPP, SIE). Denumite “pensii de serviciu”, ele ar urma să se acorde în continuare, deşi Comisia Europeană a cerut aplicarea principiului contributivității pentru toate tipurile de pensii.
Eliminarea pensiilor magistraților este imposibilă, întrucât există o decizie de neconstituționalitate ce împiedică trecerea la principiul contributivității, însă Comisia Europeană și BM au solicitat extinderea vechimii necesare pentru pensionare și creșterea etapizată a vârstei de pensionare.
Judecătorii și procurorii se pot retrage din activitate după 25 de ani de magistratură și cu o pensie echivalentă a 80% din media veniturilor brute pe 12 luni consecutive, 12 luni pe care și le aleg ei din ultimii cinci ani. Baza de calcul o constituie salariile brute plus sporurile permanente.
Tensiuni în coaliția de guvernare după scandalul momentului privind pensiile
Prima problemă întâmpinată la nivelul Coaliției este că PNL nu susține modul de calculare a pensiilor militarilor și polițiștilor iar Marius Budăi nu a reușit să-i convingă pe aceștia să-i susțină proiectul. De asemenea o altă problemă a reformei legii pensiilor este eliminarea regimului de pensii speciale și impunerea unei cotizări a procurorilor și judecătorilor la sistemul de pensii.
Liderii PSD i-ar fi reproșat ministrului Muncii, în ședința de partid că nu a reușit să găsească soluția prin care să poată fi reduse pensiile magistraților. De asemenea social-democrații sunt nemulțumiți că Ministerul Muncii ar fi redactat prost proiectul de lege.
Jalon în PNRR
Reforma pensiilor este jalon în PNRR care trebuia îndeplinit de la sfârșitul anului trecut. Guvernul a obținut o amânare până în luna mai 2023.
De precizat este că România trebuie să trimită cel târziu în luna iunie cea de-a treia cerere de plată care este în valoare de 3,1 miliarde de euro. Aceasta trebuie însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane. De menționat este că cererile de plată pot fi trimise doar dacă au fost îndeplinite jaloanele pe care Guvernul și le-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Fostul premier și președinte PNL, Florin Cîțu, a scris luni, pe pagina sa de Facebook, că dezbaterea proiectului legilor speciale, aflat în Comisia de buget din Senat, a fost amânată pentru că nu a fost prevăzut în text impactul bugetar.
„Tranșa 2 din PNRR întârzie. Să fim cinstiți. La cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu, cred că trebuie să ne luăm adio de la acești bani. Fără tranșa 2 nu ai cum să vorbești de tranșa 3”, a scris Florin Cîțu pe Facebook. El a precizat că, atunci când era premier, a negociat PNRR „în așa fel încât să fie cel mai bun deal pentru România”. „În opinia mea, nerespectarea PNRR se încadrează la subminarea economiei naționale. Cine face asta condamnă la decenii de sărăcie milioane de români și pentru asta trebuie să plătească”, a scris Cîțu, pe pagina sa de socializare.
Și Ciolacu a reacționat
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că nu cunoaște conținutul raportului BM, dar nu exclude nevoia unor modificări ale proiectului de lege aflat în Parlament.
„Pensiile speciale, am discutat şi astăzi cu domnul ministru Budăi (…) Urmează să mai vină un raport de la Banca Mondială, după ce au avut nişte discuţii la Comisie. Cred că cel mai corect, în acest moment, este să vedem aceste rapoarte, dacă trebuie făcute modificări la legea deja trecută prin guvern sau nu”, a afirmat Marcel Ciolacu, luni, la Parlament.
Reamintim că reforma pensiilor speciale a fost cerută de către Banca Mondială în raportul de audit comunicat Guvernului în urmă cu două luni, discutată de BM cu executivul comunitar și a fost promisă de premierul Ciucă la întâlnirea pe care a avut-o în octombrie 2022 cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles.
UE va discuta renegocierea PNRR după această reformă
După finalizarea tuturor modificărilor legislative, vor urma două luni în care Executivul de la Bruxelles va studia în ce măsură noile reglementări corespund termenilor asumați de România și celor impuși de Comisie.
Abia la finalul acestei etape, România va putea depune a treia cerere de plată, iar ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloş, a declarat, pentru Europa FM, că reforma pensiilor speciale este un jalon important care, dacă nu este respecta, poate duce la suspendarea fondurilor din PNRR: „Fiind un jalon de tip red line, va fi urmărit și decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului”.
