Scenariile furtunii perfecte. Alegerile din acest an continuă să vină cu surprize, chiar și după încheierea primului tur cu un rezultat extrem de neașteptat.
Ascensiunea fulgerătoare a candidatului Călin Georgescu, intrat în turul doi de pe primul loc, inexplicabilă pentru sociologi, politologi și alți experți, a pus autoritățile statului român în alertă.
Există indicii că acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali pun în pericol procesul electoral democratic din România.
După alegerile de duminică, când candidatul independent Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al scrutinului, în spațiul public s-a discutat despre posibila implicare a unor actori externi în procesul electoral din România.
Rezultatul surpinzător obținut de Călin Georgescu duminică a fost aplaudat de Kremlin, presa rusă comentând în termeni elogioși rezultatul alegerilor despre care a spus că au fost câștigate de un „aliat al Rusiei”.
De asemenea, marți, ideologul lui Putin, Alexandr Dughin, a comentat și el alegerile din România, spunând despre Georgescu că „este mult mai ușor să ai de-a face cu un astfel de politician decât cu altcineva pentru Rusia.” Ideologul lui Putin spune că „acest candidat patriot” nu va ajuta Moldova să se apropie de Uniunea Europeană.
Există temeri că pe un val de ură care ar putea creşte tot pe reţelele sociale, AUR, SOS şi partidul lui Georgescu ar putea aduna în jur de 40% sau chiar mai mult, lucru care i-ar ajuta chiar să revendice formarea unui guvern.
În cazul în care decizia CCR va fi pentru anularea alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent în istoria post-decembristă a României, asta ar însemna că turul unu se va desfășura din nou la exact două săptămâni de la data inițială a alegerilor, așa cum prevede Constituția României.
Pentru că decizia ar veni după 8 decembrie, asta ar însemna că turul unu s-ar repeta în data de 15 decembrie, iar al doilea în 29 decembrie.
În acest scenariu, e probabil că CCR va lua și decizia de a-l descalifica oficial pe candidatul Călin Georgescu, așa cum a făcut-o în trecut cu Diana Șoșoacă. Pentru că motivația de atunci a CCR în privința eliminării din cursă a lui Șoșoacă a fost că această candidată „pune la îndoială calitatea de membru în NATO și UE” a României.
Practic, același lucru i se poate imputa și lui Călin Georgescu, care a făcut nenumărate afirmații despre dorința lui de a scoate România din NATO, pe care o consideră „cea mai slabă alianță”.
O astfel de decizie a CCR ar schimba, în mod evident, situația politică în prag de alegeri parlamentare, în condițiile în care ea este oricum extrem de volatilă ca urmare a rezultatelor șocante din primul tur.
Este posibil ca o astfel de decizie a CCR să conducă la o radicalizare și mai acută a electoratului partidelor extremiste – în principiu AUR și SOS – și la o creștere puternică a numărului celor care sunt dispuși să le voteze.
De asemenea, așa-zisul „Partid al Oamenilor Tineri” (POT), o formațiune fondată în 2023 și condusă de o fostă deputată AUR, care și-a anunțat susținerea pentru Georgescu înainte de turul unu și care, acum, îndeamnă la susținerea lui și în turul doi, ar putea să se alăture acestei grupări de partide extremiste în Parlamentul României.
POT deja a început să-și facă o campanie tot mai vizibilă în mediul online, inclusiv pe TikTok, folosind metode similare cu cele ale lui Călin Georgescu. Acest partid a fost înregistrat în registrul partidelor pe 9 martie 2023, are sediu în Deva și este condus de Anamaria Gavrilă, o fostă deputată AUR care a părăsit formațiunea în 2021, la mai puțin de un an de la alegerea pe listele partidului lui George Simion.
Nu doar atât, această formațiune a început să împartă și pliante în țară și începe să capete un profil tot mai evident de partid aflat în spatele lui Călin Georgescu, deși acesta din urmă a avut declarații critice la adresa partidelor despre care a spus că ar trebui să dispară.
Astfel, dacă reușește să preia electoratul lui Călin Georgescu, iar AUR și SOS reușesc să-și mobilizeze electoratele, este posibil ca Parlamentul României să aibă o majoritate tehnică de partide de extremă dreapta care să poată și să impună formarea unui guvern de coaliție.
Repetarea turului unu al alegerilor prezidențiale ar veni și el cu o serie de provocări pe care liderii politici și partidele vor trebui să le gestioneze.
Din această privință, există inclusiv posibilitatea ca o parte dintre candidații independenți și dintre candidații partidelor democratice care au subperformat să decidă să renunțe informal la candidaturile lor și să o susțină pe cealaltă candidată din turul doi, Elena Lasconi.
Ilie Bolojan a dat inclusiv semnale în această privință, într-o declarație la Antena 3 CNN de miercuri seară. Noul lider al PNL a spus că „dacă din nou, ipotetic, toți candidații ar candida din nou înseamnă că nu am învățat nimic” pentru că „am avut deja un vot, am avut un sondaj de opinie real”.
Situația politică în așteptarea alegerilor parlamentare de duminică rămâne extrem de volatilă chiar și dacă CCR decide să nu anuleze alegerile prezidențiale de săptămâna trecută.
Riscul unei majorități de extremă dreapta formată de AUR, SOS și POT rămâne real și în acest scenariu, mai ales în contextul în care POT pare să fie potențat de candidatura lui Georgescu și de succesul acestuia în primul tur.
Pe de altă parte, e de așteptat și că USR, având în vedere prezența candidatei sale în turul doi, va obține un scor mai mare decât până acum.
Pentru USR, rămâne în cărți o guvernare alături de PNL și UDMR, varianta ideală pentru Elena Lasconi, mai ales dacă USR obține un scor bun, între 20 și 25 de procente. Totuși, ea nu exclude nici o posibilă formulă de guvern de uniune națională în care să fie co-optat chiar și PSD, pentru a-i marginaliza pe extremiștii AUR, SOS și POT.
„Este posibil un dialog cu PSD. Suntem într-un foarte mare pericol cu influența Rusiei la alegerile parlamentare. E foarte posibil un guvern de uniune națională. Dacă vrem să păstrăm țara pe direcția Vest, trebuie să ne unim forțele. Ideal ar fi un guvern de centru-dreapta, dar poate fi nevoie și de un guvern de uniune națională”, a declarat Elena Lasconi la Observator.