Schimbare în Justiție, decisă de Curtea Supremă. Sunt vizate sute de dosare în care sunt inculpați politicieni sau funcționari

Schimbare în Justiție, decisă de Curtea Supremă. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni că polițiștii Direcției Generale Anticorupție pot fi delegați de procurori doar în dosare în care sunt vizați angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.

În instanțele din România sunt sute de dosare de corupție cu politicieni, primari, medici sau alte categorii de funcționari în care polițiștii DGA au fost folosiți la investigații.

Un exemplu: cazul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. Specialiștii din Drept, consultați de HotNews, afirmă că decizia ICCJ de azi va duce la o avalanșă de căi extraordinare de atac.

Schimbare în Justiție, decisă de Curtea Supremă. Care sunt consecințele

În urmă cu 5 ani, Înalta Curte respingea un recurs în interesul legii, pe o speță similară, subliniind că „ar însemna negarea competenţei atribuite exclusiv procurorului de a cerceta infracţiunile de corupţie comise de orice persoane”, dacă polițiștii DGA ar avea competență exclusiv în cauze cu angajați MAI.

Decizia era în contradicție cu cea a specialiștilor în Drept, consultați atunci.

ICCJ a cerut, în 2020, opinii de specialitate de la patru mari universități din țară. Universitarii din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu au avut atunci aceeași opinie ca și Curtea Supremă astăzi: polițiștii DGA nu pot efectua acte de urmărire penală cu privire la infracţiuni de corupţie săvârşite de alte persoane decât personalul Ministerului Afacerilor Interne.

Colegiul de Conducere a Curții de Apel Alba Iulia a solicitat, la începutul lunii martie, anul curent, Înaltei Curți de Casație și Justiție să clarifice situația delegării polițiștilor DGA în dosarele de corupție, având în vedere practica neunitară existentă în țară.

Ce spune ICCJ

În ultimii ani, au fost instanțe care au anulat actele întocmite de polițiștii DGA, dacă acestea vizau fapte de corupție a unor inculpați care nu aveau calitatea de angajat MAI. Altele în schimb le-au validat.

Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat soluția: „Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi stabileşte că:

Lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze, prin delegare, în condiţiile prevăzute de lege, actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent exclusiv în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală”.

Articolul de lege, indicat în soluția pe scurt a instanțe, prevede că „lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000”.

Altfel spus, polițiștii DGA pot ancheta doar în dosare cu polițiști, jandarmi sau pompieri, adică angajați ai ministerului de Interne.

Sute de dosare, vizate de decizia ÎCCJ

Deși această reglementare era în vigoare încă în 2020, folosirea polițiștilor DGA în dosarele de corupție în care sunt vizate și alte categorii de persoane a devenit o practică la parchete.

Într-un răspuns, la solicitarea HotNews.ro, DNA a precizat că nu deține o evidență a dosarelor de corupție în care au fost folosiți polițiști DGA. Sute de dosare de corupție ar fi „dinamitate” în urma deciziei de luni a ICCJ, potrivit Presshub.

În majoritatea marilor dosare de corupție instrumentate de DNA în ultimii ani, procurorii au apelat la sprijinul polițiștilor Direcției Generale anticorupție, arată datele publice comunicate pe pagina instituției.

Spre exemplu, în cazul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, acuzat că a primit o geantă cu 1,25 milioane de lei, de la un om de afaceri, DNA a folosit polițiști DGA în timpul anchetei.

Ce se va întâmpla cu dosarele aflate în judecare sau cele soluționate

Mai mulți avocați spun că, inevitabil, decizia ICCJ va duce la rejudecări de dosare.

„Este nulitate absolută generată de necompetența materială a organului de urmărire penală, care se poate invoca până la finalizarea camerei preliminare. Instanța de judecată poate însă, legal, dispune reluarea procedurii de cameră preliminară”, a declarat unul dintre avocații chestionați.

„Inculpații, condamnații vor uza de legea penală mai favorabilă și vor invoca nulitatea absolută. Vor urma multe dosare în căi extraordinare de atac”, a punctat un alt avocat, care, la rândul său, a dorit să nu-i fie publicat numele.

Specialiștii în drept așteaptă clarificările Instanței Supreme odată cu publicarea integrală a hotărârii.