Scurtă istorie a alegerilor prezidențiale din România. Cum și-au ales românii președintele

România e pe punctul de a-și alege cel de-al cincilea președinte, așa că ne simțim datori să facem o scurtă istorie a alegerilor prezidențiale din România, de după Revoluția din 1989. Doar o singură dată, românii și-au desemnat șeful statului din primul tur de scrutin.

Scurtă istorie a alegerilor prezidențiale

Primele alegeri prezidențiale postdecembriste au avut loc pe 20 mai 1990, fiind organizate simultan cu alegerile parlamentare. Oamenii au venit în număr mare la vot, cu dorința puternică de a schimba viitorul țării.

Au candidat:

• Ion Iliescu (Frontul Salvării Naționale – FSN)
• Radu Câmpeanu (Partidul Național Liberal – PNL)
• Ion Rațiu (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – PNȚCD)

Încă din primul tur, Ion Iliescu, fost membru al Partidului Comunist, a câștigat încrederea românilor, mai ales pe baza imaginii sale de lider al Revoluției din decembrie 1989. FSN, structura politică pe care o conducea, era văzută ca un garant al stabilității. Victoria sa categorică reflecta încrederea masivă a populației în FSN, dar și lipsa unei opoziții puternice la acel moment.

Rezultate:

• Ion Iliescu: 85,07% (12.232.498 voturi)
• Radu Câmpeanu: 10,64% (1.529.188 voturi)
• Ion Rațiu: 4,29% (620.029 voturi)

Alegerile prezidențiale din 1992

Alegerile din 1992 au fost marcate de fragmentarea politică și de evoluția conflictelor ideologice dintre foștii comuniști și partidele istorice. Primul tur a avut loc pe 27 septembrie 1992, iar al doilea pe 11 octombrie 1992.

Candidau pe atunci:

• Ion Iliescu (Frontul Democrat al Salvării Naționale – FDSN)
• Emil Constantinescu (Convenția Democrată Română – CDR)
• Gheorghe Funar (Partidul Unității Naționale Române – PUNR)

Rezultatele din Turul I:

• Ion Iliescu: 47,34% (5.633.456 voturi)
• Emil Constantinescu: 31,24% (3.716.301 voturi)
• Gheorghe Funar: 10,88% (1.294.653 voturi)

O nouă victorie a lui Ion Iliescu a fost susținută de electoratul rural și de zonele mai puțin dezvoltate, unde mesajul său despre protecția socială și continuarea tranziției treptate a avut ecou. Emil Constantinescu, susținut de opoziția unită în jurul CDR, a câștigat mai mult teren în orașe și în rândul tinerilor, dar nu a reușit să atragă suficient electorat pentru a-l învinge pe Iliescu.

Alegerea președintelui în 1996

Alegerile din 1996 au reprezentat un moment crucial în istoria politică a României, marcând prima alternanță democratică la putere. Scrutinul a avut loc în două tururi, pe 3 noiembrie și 17 noiembrie 1996.

Candidați principali:

• Ion Iliescu (Partidul Democrației Sociale din România – PDSR)
• Emil Constantinescu (Convenția Democrată Română – CDR)
• Petre Roman (Uniunea Social-Democrată – USD)
• György Frunda (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – UDMR)

După turul I, Ion Iliescu părea din nou favoritul românilor pentru a prelua un nou mandat de președinte.

Rezultate turul I:

Ion Iliescu: 32,25% (4.081.093 voturi)
Emil Constantinescu: 28,21% (3.569.941 voturi)
Petre Roman: 20,54% (2.596.845 voturi)
György Frunda: 6,02% (762.959 voturi)

Scurtă istorie a alegerilor prezidențiale. În turul doi, candidatul CDR, coaliție formată din partide istorice și forțe pro-reformă, Emil Constantinescu a schimbat totul. Victoria sa a semnalat o schimbare semnificativă în preferințele electoratului, care a optat pentru o agendă pro-europeană, pro-reformistă și orientată spre democratizare. Emil Constantinescu a beneficiat de sprijinul urban, al intelectualilor și al societății civile, în timp ce Ion Iliescu și PDSR au rămas favoriții zonelor rurale.

Alegeri prezidențiale 2000

Speranțele în schimbarea României s-au spulberat rapid. Alegerile din 2000 au fost marcate de deziluzia populației față de reformele lente și dificultățile economice din timpul administrației Constantinescu. Scrutinul a avut loc pe 26 noiembrie (turul I) și 10 decembrie 2000 (turul II).

Candidați principali:

• Ion Iliescu (Partidul Democrației Sociale din România – PDSR)
• Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare – PRM)
• Theodor Stolojan (Partidul Național Liberal – PNL)
• Mugur Isărescu (independent)
• György Frunda (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – UDMR)

Rezultatele din primul tur arătau revenirea lui Ion Iliescu în preferințele românilor, dar și ascensiunea unui puternic val antisistem, de protest.

Rezultate Turul I:

• Ion Iliescu: 36,35% (4.076.273 voturi)
• Corneliu Vadim Tudor: 28,34% (3.178.293 voturi)
• Theodor Stolojan: 11,78% (1.321.420 voturi)
• Mugur Isărescu: 9,54% (1.321.420 voturi)
• György Frunda: 6,22% (697.163 voturi)

Victoria lui Ion Iliescu în 2000 a fost facilitată de votul de protest împotriva partidelor de dreapta și de îngrijorarea față de o eventuală preluare a puterii de către Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, cunoscut pentru discursul său extremist și naționalist.

Ion Iliescu a fost perceput ca un lider moderat și capabil să gestioneze o tranziție stabilă, în timp ce intrarea lui Vadim Tudor în turul II nu a făcut decât să mobilizeze un vot masiv împotriva acestuia.

Alegeri prezidențiale 2004

Alegerile din 2004 au avut loc într-un moment de schimbare în politica românească. Președintele în funcție, Ion Iliescu, nu mai putea candida din cauza limitării constituționale la două mandate consecutive. Scrutinul s-a desfășurat pe 28 noiembrie 2004 (turul I) și 12 decembrie 2004 (turul II).

Se confruntau atunci:

• Adrian Năstase (Partidul Social Democrat – PSD, susținut de PUR)
• Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr – PNL-PD)
• Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare – PRM)
• Markó Béla (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – UDMR)

Turul I îl arătau învingător pe Adrian Năstase:

Adrian Năstase: 40,94% (4.278.864 voturi)
Traian Băsescu: 33,92% (3.545.236 voturi)
Corneliu Vadim Tudor: 12,57% (1.313.714 voturi)
Markó Béla: 5,10% (532.230 voturi)

Adrian Năstase, considerat continuatorul lui Ion Iliescu, și Traian Băsescu, reprezentantul opoziției unite în jurul Alianței D.A s-au acuzat reciproc de-a lungul campaniei de corupție și fraude electorale.  Traian Băsescu a mobilizat electoratul cu un discurs populist și o promisiune de luptă împotriva corupției, câștigând la o diferență strânsă. Victoria sa a simbolizat o schimbare de paradigmă, cu o orientare mai fermă către integrarea europeană, care s-a concretizat prin aderarea României la UE în 2007.

Alegerile pentru președinte în 2009

Alegerile din 2009 au fost organizate într-un context politic și economic dificil, marcat de criza financiară globală și de conflicte politice intense. Scrutinul a avut loc pe 22 noiembrie 2009 (turul I) și 6 decembrie 2009 (turul II).

Candidați principali:

• Traian Băsescu (Partidul Democrat Liberal – PDL)
• Mircea Geoană (Partidul Social Democrat – PSD, susținut de PC)
• Crin Antonescu (Partidul Național Liberal – PNL)
• Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare – PRM)

Scorul din turul I a fost unul strâns și lupta s-a dat până la finalul turului II.

• Traian Băsescu: 32,44% (3.153.640 voturi)
• Mircea Geoană: 31,15% (3.027.838 voturi)
• Crin Antonescu: 20,02% (1.945.831 voturi)
• Corneliu Vadim Tudor: 5,56% (540.380 voturi)

Scurtă istorie a alegerilor prezidențiale. Traian Băsescu câștiga un al doilea mandat, cu un discurs axat pe lupta împotriva corupției și continuarea reformelor. Mircea Geoană a beneficiat de sprijinul PSD și de o coaliție largă de forțe politice care se opuneau lui Băsescu, inclusiv PNL.

Deși sondajele inițiale îl dădeau câștigător pe Geoană, rezultatul final a fost foarte strâns, iar Băsescu a obținut al doilea mandat.

Alegerile prezidențiale din 2014

Aflat într-o luptă permanentă cu majoritatea parlamentară dominată de PSD, președintele Traian Băsescu trebuia să predea mandatul. Scrutinul de la acea vreme s-a desfășurat pe 2 noiembrie 2014 (turul I) și 16 noiembrie 2014 (turul II).

Candidați principali:

• Victor Ponta (Partidul Social Democrat – PSD, susținut de PC și UNPR)
• Klaus Iohannis (Alianța Creștin Liberală – PNL-PDL)
• Călin Popescu-Tăriceanu (independent, susținut de PLR)
• Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară – PMP)

După primul tur, Victor Ponta care câștigase șefia PSD, era favorit pentru a prelua fotoliul de la Palatul Cotroceni. Klaus Iohannis, reprezentant al minorității germane și primar al Sibiului, era perceput drept un outsider cu o imagine de tehnocrat și o abordare diferită, lipsită de conflictualitate.

Rezultate Turul I:

• Victor Ponta: 40,44% (3.836.093 voturi)
• Klaus Iohannis: 30,37% (2.881.406 voturi)
• Călin Popescu-Tăriceanu: 5,36% (508.572 voturi)
• Elena Udrea: 5,20% (493.376 voturi)

Un moment cheie al alegerilor a fost gestionarea problematică a votului din diaspora în turul I, care a generat o mobilizare masivă împotriva lui Victor Ponta în turul II. Diaspora și tinerii din marile orașe au votat în proporție covârșitoare pentru Iohannis, răsturnând astfel pronosticurile și aducându-i o victorie neașteptată.

Victoria lui Klaus Iohannis a însemnat și un vot anti-PSD și o dorință pentru modernizare și transparență în administrație. Mesajul său de „România lucrului bine făcut” a rezonat cu electoratul urban și cu cei nemulțumiți de stilul autoritar al liderilor PSD. Românii își puneau din nou încrederea în liderul salvator care va schimba totul în țară.

Alegerile prezidențiale din 2019

Pe același val de nemulțumire față de PSD, alimentat de președintele Klaus Iohannis și amplificat de protestele împotriva modificărilor controversate ale legislației justiției promovate de guvernul social-democrat, au venit și alegerile din 2019. Scrutinul a avut loc pe 10 noiembrie 2019 (turul I) și 24 noiembrie 2019 (turul II).

Candidați principali:

• Klaus Iohannis (Partidul Național Liberal – PNL)
• Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat – PSD)
• Dan Barna (Alianța USR-PLUS)
• Mircea Diaconu (independent, susținut de Pro România și ALDE)

Rezultate Turul I

• Klaus Iohannis: 37,82% (3.485.292 voturi)
• Viorica Dăncilă: 22,26% (2.051.275 voturi)
• Dan Barna: 15,02% (1.384.450 voturi)
• Mircea Diaconu: 8,85% (838.718 voturi)

Klaus Iohannis, susținut de PNL, candida pentru un al doilea mandat, promovând un mesaj axat pe stabilitate, continuarea reformelor și consolidarea statului de drept. PSD, condus de Viorica Dăncilă, premier în funcție, se confrunta cu o scădere a popularității după căderea guvernului său prin moțiune de cenzură și după o serie de scandaluri politice.

Dan Barna, liderul USR, s-a poziționat ca reprezentant al tinerilor și al reformiștilor, însă nu a reușit să mobilizeze suficient electorat pentru a intra în turul II.

Fără a se confrunta direct într-o dezbatere electorală cu Viorica Dăncilă, Klaus Iohannis a câștigat categoric, fiind votat masiv de diaspora și de electoratul urban. Prezența la vot a fost însă mai redusă comparativ cu scrutinurile anterioare.