Se încearcă o nouă măsură pentru creșterea debitului Dunării. ANAR: Fiecare operaţiune de scufundare a celor patru barje va dura între 3 şi 4 ore

Ultima dintre cele patru barje care vor fi utilizate în cadrul intervenţiei de redirecţionare a unei părţi din debitul Dunării către braţul Bala a fost încărcată joi, iar fiecare operaţiune de scufundare este estimată să dureze între trei şi patru ore, informează Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), într-o postare publicată pe pagina de socializare a instituţiei. 

UPDATE Bolojan: Nivelul Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire asigură o funcţionare de 4-5 zile, dacă debitele vor scădea în continuare cu 1-2-3 centimetri pe zi

Premierul interimar Ilie Bolojan anunţă că centrala de la Cernavodă mai poate funcţiona încă patru sau cinci zile în actualele condiţii, în care nivelul Dunării continuă să scadă cu câţiva centimetri. Acesta spune că autorităţile continuă să depună eforturi pentru a asigura un debit mai mare pe braţul Dunării din care este trasă apa folosită la răcirea centralei. Bolojan a anunţat că există un proiect „gata făcut, care vizează o lucrare la staţia de pompare de la Cernavodă, dar acesta a stat prin sertare”.

„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcţionare de patru-cinci zile, dacă debitele vor scădea în continuare cu unu, doi, trei centimetri pe zi. Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi pentru ca să încercăm să direcţionăm, prin măsuri de criză – dragaj, scufundarea unor barje, eliminarea unor obstacole naturale – în aşa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în ţară, pe braţul care aprovizioneză centrala de la Cernavodă cu apă de răcire, să avem un debit mai mare”, a afirmat premierul Ilie Bolojan vineri dimineaţă, într-un interviu pentru RFI România.

Primul ministru a anunţat că, în urmă cu câţiva ani a fost realizat un proiect care viza staţia de pompare de la Cernavodă, dar acesta nu a fost implementat. Premierul admite, în acest context, că, în loc să aibă o atitudine pro activă, autorităţile au avut un comportament reactiv în faţa unor evenimente care ţin de situaţii de urgenţă.
„Suntem în situaţia în care, pentru a avea un nivel al apei la staţia de pompare de la Cernavodă, avem un proiect gata făcut care ar însemna o lucrare în zona respectivă, dar care, pentru că era o problemă de finanţare, pentru că mai avea nişte opoziţii pe componente de mediu, nu i s-a dat drumul deşi are toate documentele făcute, are studiul de fezabilitate făcut, dar, la Ministerul Transporturilor, a stat prin sertare de doi-trei ani de zile. Dar asta înseamnă să treci peste rezistenţe, să faci proiecte ale căror rezultate se văd peste doi-trei ani de zile, să îţi asumi răspunderi şi să găseşti finanţare pentru proiectele de bază. Nu s-a făcut asta şi acum. Într-adevăr, achităm nota de plată şi ne comportăm reactiv şi trebuie să învăţăm din asta”, a afirmat primul-ministru în acelaşi interviu.
Acesta a precizat că analizele făcute privind consumurile din această săptămână arată o reducere a consumului de electricitate în orele de seară, cu aproximativ 200-300 de megawaţi comparativ cu o zi normală a anului trecut, reducere pentru care premierul le-a mulţumit românilor care au „răspuns acestui apel cu responsabilitate”.

ANAR: Fiecare operaţiune de scufundare a celor patru barje va dura între 3 şi 4 ore

„Ieri (joi, 6 august 2026, n.r.) a fost finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje care vor fi utilizate în cadrul intervenţiei de redirecţionare a unei părţi din debitul Dunării către braţul Bala. În urma analizelor tehnice desfăşurate de specialişti, a fost stabilită soluţia optimă de amplasare a acestora, astfel încât să fie maximizat efectul de redirecţionare a curentului către braţul vechi al Dunării.

Barjele au fost încărcate cu rocă, astfel încât să atingă un pescaj de 1,9 metri şi vor fi scufundate controlat, una câte una, prin inundarea camerelor etanşe, în condiţii de maximă siguranţă. Fiecare operaţiune de scufundare este estimată să dureze între 3 şi 4 ore”, menţionează ANAR, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, primele două barje vor fi amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea în braţul Bala, iar celelalte două vor fi poziţionate în amonte, „într-o configuraţie oblică faţă de direcţia curentului, pentru a crea două praguri artificiale care să favorizeze redirecţionarea unei părţi din debit către braţul vechi al Dunării”.

„Obiectivul acestei intervenţii este de a câştiga câţiva centimetri în plus ai nivelului apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă şi de a contribui la menţinerea condiţiilor hidrologice necesare în această perioadă caracterizată de debite extrem de scăzute„, notează specialiştii.

Situația rămâne dificilă pe Dunăre

Din punct de vedere hidrologic, situaţia rămâne dificilă, cu un debit al Dunării, la intrarea în ţară, de 1.400 mc/s (un nou minim istoric) şi tendinţă de menţinere la această valoare pe parcursul întregii săptămâni, debitele intrând într-o perioadă de staţionare, conform Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 cm faţă de ziua precedentă, în prezent acesta fiind -220 cm. Estimările hidrologilor arată că nivelul apei ar urma să ajungă la -230 cm, în data de 13 august, cu o medie de 1-2 cm pe zi, în următoarele şase zile.