Se modifică traseul autostrăzii care va înlocui „drumul morții” din sudul României. Primarii din localitățile de pe traseul viitoarei autostrăzi București-Alexandria au solicitat modificarea traseului pentru o mai bun acoperire.
Autostrada București-Alexandria va avea o lungime 77,02 kilometri, iar lucrările se vor finaliza în 36 de luni. Această autostradă va deveni alternativa la Șoseaua Alexandriei ”Drumul morții din sudul României” și una dintre cele mai aglomerate ieșiri din București.
”Proiectul, care vizează realizarea unui sector de autostradă, între localitățile București și Alexandria, pentru asigurarea bazei necesare cererii de transport în creștere și unui grad ridicat de siguranță a traficului rutier, în această zonă, s-a aflat, până azi, în dezbatere publică, una din etapele premergătoare emiterii Acordului de mediu.
Potrivit Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Alexandru Păștinaru, care a participat la ședința tehnică, de la Primăria Alexandria, alături de reprezentanții Direcției Controlul Poluării și Reglementări, din cadrul ANPM, trei primării au formulat cereri de modificare a proiectului, iar acestea urmează să fie analizate de comisia tehnică
Cele mai pertinente din amendamente vor fi luate în considerare, urmând să fie înaintate beneficiarului, pentru a fi incluse în proiectul final, care va fi discutat în Comisia de analiză Tehnică (CAT), care urmează să fie organizată la nivel județean.
Originea traseului Autostrazii Bucuresti – Alexandria a fost fixată la desprinderea din Autostrada de Centură București – A0 – Inel București la km 78+957 și conexiunea cu drumul radial DR 10 Bucuresti – Măgurele Expres în apropiere de localitatea Dărăști – Ilfov, iar sfârșitul traseului a fost stabilit în zona centurii Alexandria – DN 6F, asigurând conexiunea cu viitorul Coridor 4 pe relația Alexandria – Roșiorii de Vede – Caracal – Craiova.
Lucrările prevăzute în cadrul proiectului sunt următoarele:
lucrări de infrastructură şi suprastructură, terasamente (săpătură, umplutură, etc.);
lucrări de consolidare a terasamentelor (consolidare a taluzurilor de rambleu, a terenurilor slabe de fundare şi drenarea apelor subterane);
lucrări hidrotehnice;
lucrări de artă (construcţia podurilor şi pasajelor, podeţelor etc.);
lucrări de construcţie a nodurilor rutiere în zonele intersectate sau ramificare cu alte căi de comunicaţie;
lucrări de siguranţa circulaţiei;
lucrări de colectare şi evacuare a apelor;
lucrări de mediu (ex.: panouri fonoabsorbante, împrejmuire, separatoare de hidrocarburi, etc.);
lucrări de realizare a dotărilor specifice infrastructurii rutiere – parcări, spaţii de servicii, centru de întreţinere şi coordonare (CIC);
lucrări de mutări şi protejare a instalațiilor.