Decizie importantă luată de Guvern privind aderarea României la Schengen. Astfel, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu a anunțat că va avea în cursul zilei de miercuri o întâlnire, la Viena, cu omologul austriac Gerhard Karner, cel mai mare opozant al admiterii României în Spaţiul Schengen.
”Totodată, precizăm că, în cursul zilei de astăzi, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, se va întâlni la Viena cu omologul său austriac, Gerhard Karner”, anunţă MAI miercuri, potrivit news.ro.
Informația a fost transmisă într-un comunicat referitor la întâlnirile lui Predoiu cu conducerile IPJ Alba şi Arad. Decizia ministrului vine după ce în luna iulie, Cătălin Predoiu a participat la Consiliul Informal JAI, dar nu a avut ocazia să-l întâlnească pe omologul său, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner, pentru că acesta a fost absent, fiind reprezentat de un director adjunct din Ministerul de Interne austriac.
Cătălin Predoiu spunea luna trecută că se va întâlni cu Gerhard Karner, fără însă a preciza o dată exactă, ci doar că evenimentul se va întâmpla în curând.
”Au fost mai mulţi miniştri absenţi, este adevărat, şi nu cred că acest lucru trebuie speculat, dat fiindcă a fost un consiliu informal, dar vă spun că ministerele noastre sunt în legătură şi în perioada imediat următoare este convenit că vom avea o întâlnire bilaterală. Vă spun că este convenit să avem o întâlnire bilaterală în perioada următoare, fără îndoială”, declara Predoiu, conform Euronews.
La începutul acestei luni, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a lăudat într-o conferinţă de presă cu un bilanţ pozitiv al luptei sale împotriva imigraţiei clandestine, arătând că au fost mai puţine cereri de azil în ultima perioadă, dar cu toate acestea, el a spus că „nu este un motiv de sărbătoare” şi va continua să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen.
„În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil”, a anunţat Gerhard Karner într-o conferinţă de presă susţinută luni.
Aproape 5.900 de expulzări voluntare şi forţate au avut loc în Austria în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă o creştere de 20 de procente în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a declarat ministrul de interne, citat de televiziunea publică ORF. El a reamintit că în urmă cu un an sistemul austriac de azil era „masiv împovărat”.
A fost aplicată „frâna de azil” şi de atunci cifrele au evoluat în direcţia dorită, a spus Karner. Din ianuarie până în iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil, mai puţine decât în primele şase luni ale anului 2022, şi, în acelaşi timp, au existat cu aproximativ 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară decât în anul precedent. Acest lucru este important pentru a se asigura că „sistemul de azil rămâne credibil” şi pentru a preveni abuzurile, a subliniat Karner.
În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. Controalele la frontieră fac parte din succes, prin urmare situaţia rămâne neschimbată, a declarat ministrul de interne, potrivit ORF.
Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266).
Karner s-a aflat la Bucureşti în luna aprilie, însă nu a dat nicio speranţă României pentru o ridicare rapidă a blocajului privind aderarea la Schengen. El a respins cererea guvernului român de stabilire a unui calendar, vizita marcând totuşi un dezgheţ în relaţiile în relaţiile dintre cele două state.
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a declarat la întâlnirile cu conducerile IPJ Alba ăi Arad, că datele privind evoluţia criminalităţii, cele privind lipsa de încredere a cetăţenilor în administraţie şi instituţiile de impunere a legii indică ”profilarea unei tendinţe de ignorare şi nerespectare a legii”.
„Datele pe care le avem la dispoziţie privind evoluţia criminalităţii, cele privind lipsa de încredere a cetăţenilor în administraţie şi instituţiile de impunere a legii, indică profilarea unei tendinţe de ignorare şi nerespectare a legii. Este o cerinţă socială urgentă de revitalizare a acţiunii structurilor poliţieneşti şi vă cer să creşteţi profesionalismul actului de aplicare a legii. Trebuie să privim realitatea în faţă, sunt cetăţeni care ignoră legea, unii sistematic, alţii în structuri de crimă organizate, ceea ce este inacceptabil. Acest fenomen are drept una dintre cauze scăderea – în unele inspectorate şi de către unii poliţişti – exigenţei şi deontologiei profesionale.
Faţă de astfel de situaţii, voi face uz de toate competenţele mele legale pentru a înlătura aceste realităţi instituţionale”, le-a transmis ministrul Afacerilor Interne reprezentanţilor structurilor de ordine din judeţele Arad şi Alba, unde, conform MAI, a condus marţi două şedinţe de lucru ”anterior planificate, dar neanunţate prealabil”.