Se pregătește unirea României cu Republica Moldova! Propunere legislativă depusă de S.O.S România, adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Senatul, forul decizional

Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, depusă de parlamentarii S.O.S România, a trecut tacit, miercuri, de Camera Deputaţilor şi merge la Senat, forul decizional în acest caz.

Unirea României cu Republica Moldova, pregătită în Parlament

Propunerea legislativă a fost depusă în 14 aprilie în Parlament şi a obţinut un punct de vedere negativ din partea Guvernului dar şi avize negative de la comisia juridică şi comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor.

Miercuri, propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor, ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituţie şi va merge la Senat, forul decizional, în forma iniţiatorului, ţinând cont că nu a existat o dezbatere în plen.

Potrivit iniţiativei, Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova.

Care sunt condițiile

În proiect se mai arată că Parlamentul României reiterează ataşamentul faţă de prevederile Actului final al Conferinţei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice şi abilitează guvernul ţării să înceapă de urgenţă, imediat, negocieri cu autorităţile de la Chişinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova.

După adoptarea prezentei legi şi publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autorităţile internaţionale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U., U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii, se mai arată în propunerea legislativă.

Rusia, amenințări la adresa României

La începutul lunii iunie, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a amenințat că Republica Moldova ar înceta să existe în cazul unei uniri cu România și afirmă că moldovenii vor face o alegere „suverană” dacă un asemenea scenariu va fi pus în practică.

În ceea ce priveşte Găgăuzia şi regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradiţional pentru apropierea de Moscova – a spus că acestea nu îşi doresc unirea cu România, că „au alte priorităţi de politică externă” şi că ar vedea în Rusia „un protector”.

„Dacă Moldova va fi inclusă în componenţa României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toţi sunt consideraţi români. Despre ce Moldovă veţi mai putea vorbi în cazul includerii ei în componenţa României?

Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărţi şi manuale. (…) Există toate motivele să credem că înţeleptul popor moldovean va face o alegere clară şi suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic„, a declarat Maria Zaharova, conform NewsMaker.md.

Întrebată dacă Federaţia Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia şi regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus:

„Populaţia Găgăuziei şi a Transnistriei are alte priorităţi de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menţinerea unor relaţii cât mai apropiate şi reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector„.

Cine susține unirea Republicii Moldova cu România

De la începutul anului, discuţiile despre o potenţială reunificare a Republicii Moldova şi României s-au intensificat, după ce preşedinta Maia Sandu a declarat că ar susţine ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulţi oficiali de la Chişinău, printre care preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu şi ministrul Culturii, Cristian Jardan, şi-au declarat susţinerea pentru unirea celor două state.

Chişinăul subliniază că obiectivul Republicii Moldova rămâne aderarea la UE, întrucât aceasta este direcţia de politică externă susţinută de majoritatea cetăţenilor, însă, în ultima lună, mai mulţi oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Afirmaţii în acest sens au fost făcute de preşedinta Maia Sandu şi ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potenţiala unire a celor două state drept „planul B”.