Se schimbă harta României! Mai multe județe dispar complet

Reforma administrativă este luată în calcul de toți politicienii ca o necesitate pentru a eficientiza administrația publică. Inclusiv Camera de Comerț a cerut politicienilor să inițieze un proiect legislativ.

Harta țării s-ar putea schimba complet prin intermediul unui pachet de proiecte legislative. Proiectul a fost deja depus în Parlament. Aceste acte normative propun reducerea numărului de județe și de localități, dar și reorganizarea Bucureștiului.

Viziunea noii reforme administrative

USR este partidul care vrea reformă, în ciuda nemulțumirilor românilor pe această temă. Partidul a depus mai multe proiecte de lege pentru modificarea legislației privind împărțirea administrativ-teritorială a României. Reforma administrativ-teritorială prevede reducerea numărului de județe, dar și de localități. De asemenea, autorii au în vedere și reorganizarea Bucureștiului.

„Necesitatea de a reduce numărul de unități administrativ-teritoriale rezultă și din realitatea că 9 din 10 localități din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid”, se arată într-un comunicat USR.

După părerea autorilor, noua împărțire administrativ-teritorială va sprijini pe deplin economisirea a aproximativ 17 miliarde de lei anual. Banii vor fi folosiți pentru construcția de autostrăzi sau spitale regionale. Mai mult, cu ajutorul reformei administrative ar putea fi eficientizate instituțiile publice.

„Reorganizarea teritorială va aduce servicii de calitate în comunitate, mai mulți bani de investiții, mai mulți bani europeni și lucrări publice făcute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal în pantă. Cred că după 35 de ani în care s-a amânat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI și nu una organizată după anul 1968”, a declarat deputatul USR Alin Apostol.

Ce prevede proiectul propus în Parlament pentru harta României

Reforma administrativ-teritorială, propusă de USR face referire la reorganizarea țării în opt regiuni. Acestea sunt corespunzătoare regiunilor de dezvoltare:

• Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);
• Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea);
• Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman);
• Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea);
• Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș);
• Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
• Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu);
• București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).

Reforma USR propune ca orașele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori. În același timp,  comunele, ca unități administrativ-teritoriale, ar trebui să aibă minim 3.000 de locuitori.

„La rândul său, Bucureștiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie și mai multe structuri teritoriale care să implementeze și să urmărească strategia de dezvoltare unitară, așa cum se întâmplă în multe orașe europene”, arată USR.

Conform autorilor proiectului de lege, numărul de localități de pe teritoriul țării, forma de organizare și restul detaliilor vor fi stabilite printr-o Strategie de Reorganizare Teritorială. Noua lege, care va însoți reforma administrativ-teritorială va fi în sarcina Comisiei Naționale de Reorganizare Teritorială. Documentul elaborat va trebui adoptat și asumat de Guvern și de Parlament.

Pachetul inițiat de USR mai conține o serie de proiecte legislative referitoare la organizare:

• Reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite cu un număr mai mic de 25 de angajați în direcții în subordinea ordonatorilor principali de credite. România are un număr excesiv de ordonatori de credite, peste 14.000;
• Creșterea procentelor din impozitul pe venit alocat localităților care se comasează voluntar. Astfel, localitățile mici vor fi stimulate să se comaseze din proprie inițiativă;
• Feedback de la cetățeni pentru activitatea instituțiilor publice, pe modelul feedback-ului oferit de pacienții din spitale. Instituțiile vor fi obligate să afișeze rezultatele pe pagina de internet, în scopul creșterii transparenței instituționale;
• Model unitar de afișare a informațiilor de interes public pe site-urile autorităților și instituțiilor publice. Proiectul are în vedere reforma administrativă, astfel încât informațiile publice să fie accesibile cetățenilor;
• Reforma USR mai propune pontaj electronic pentru angajații din instituțiile publică, ceea ce presupune digitalizarea pontajului din instituțiile publice.