„Față de zona Vrancea, care se manifestă mult mai des, aceste cutremure din Banat sunt mai rare, dar se știe de ele, iar în zonarea de risc seismic a țării figurează acolo chiar la un nivel mai înalt decât a fost zona Gorjului, unde s-a produs acel cutremur neașteptat. Nu este o surpriză că se produc cutremure în Banat și Crișana, sunt consemnări istorice și INFP are toată documentația”, explică pentru HotNews.ro, Alexandru Szakacs, cercetător științific la Institutul de Geodinamică din București.
Cel mai puternic cutremur produs luni în regiunea Arad are 4,9 grade pe scara Richter.
„Puterea cutremurelor este raportată și la adâncime; un cutremur de 5, 5,5 pe Richter, până în 6, dacă este la adâncime mică, produce efecte mari. Același cutremur, la 80 km adâncime nu produce efecte la fel de mari. Un cutremur de 4,9 grade în Vrancea aproape că trece neobservat, lumea fiind obișnuită deja”, explică Alexandru Szakacs.
De menționat că magnitudinea cutremurului de 4,9 grade pe Richter, produs la ora 20.46, pe data de 22 mai, la 9 km adâncime și la 22 km de Arad, a fost revizuită la 4,7 grade.
Zona Gorj s-a reactivat
În februarie se produceau mai multe cutremure în zona Gorj, zonă care s-a reactivat, iar cel mai important a fost cel produs în Oltenia, pe 14 februarie, cu o magnitudine de 5,7 grade pe scara Richter.
INFP anunța acum trei luni că, în zece zile, între 13 și 23 februarie 2023 au fost localizate în zona Gorj 960 de cutremure cu magnitudini locale pe Richter între 0,2 și 5,7.
Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 – magnitudine de la care cutremurele pot fi resimțite de către populația aflată în zona epicentrală.
Putem spune, așadar, că în acest an s-au reactivat două zone seismice ale țării, zone seismice cunoscute de specialiști, unde însă în ultimii ani nu se mai produseseră seisme demne de luat în seamă.
„Este corect să spunem că zona s-a reactivat, fiindcă s-a produs acest cutremur, dar asta NU înseamnă că sigur va urma o fază în care vor apărea cutremure dese și tot mai mari. Nimeni nu poate să prezică ce se va întâmpla în continuare”, spune cercetătorul.
Acolo, în Gorj, surpriza a fost intensitatea și NU faptul că s-a produs un cutremur, motiv pentru care va trebui să fie revizuit gradul de risc de seismicitate în Gorj”, explică Alexandru Szakacs.
Cutremurele din Banat și Crișana pot avea replici
Un seism cu magnitudine 4,9 şi unul cu magnitudine 4,3 s-au produs luni seară în Crişana, judeţul Arad, fiind resimțite în mai multe localități din zonă.
Șeful INFP mai spunea că în acest moment este greu de estimat cum vor evolua lucrurile, pentru că „epicentrele din zona Banatului migrează în funcție de tensiunile care se acumulează în faliile de suprafață”.
„Este posibil(să apară replici). Am văzut că a apărut la o oră și ceva de la primul cutremur. Acum NU știm exact cum va fi evoluția acolo, în zona respectivă”.
