Se schimbă harta țării în 2026. Sute de localități dispar | Lista

Mai multe localități riscă să dispară complet de pe hartă în 2026. Avertismentul a fost transmis de Alfred Simonis, care susține că soluția pe termen mediu și lung este comasarea administrativă a localităților cu populație foarte redusă, concomitent cu o finanțare de urgență până la adoptarea unei decizii guvernamentale clare.

Comunele foarte mici din România nu mai pot funcționa fără sprijin financiar de la stat, iar menținerea actualei structuri administrative riscă să ducă la blocaje grave în funcționarea serviciilor publice de bază.

De ce este nevoie să dispară mai multe localități

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Interviurile Express”, unde Simonis a explicat că statul nu mai poate susține un sistem în care există comune care nu dispun de fonduri suficiente nici pentru salarii, nici pentru iluminatul public.

„Guvernul ar trebui să înțeleagă ceva. Este primul an în care Guvernul nu vine din fondul de rezervă bugetară să sprijine localitățile. Eu înțeleg că nu trebuie sprijinite toate la fel, dar există în România localități ale căror bugete de la începutul anului nu pot asigura funcționarea, salarizarea și iluminatul public în comună. Nu vorbim de investiții. Ori dacă tu Guvern ai hotărât că acea comună rămâne comună și nu o comasezi cu o altă localitate, ești obligat să îi susții această finanțare. Că nu ai altă variantă. Altfel stingem lumina. Și nu mai plătim salarii”, a declarat Alfred Simonis.

Cu ce situație ne putem confrunta, în viziunea lui Alfred Simonis

Președintele CJ Timiș a mai transmis că, în lipsa unei reforme administrative, statul ajunge într-o situație paradoxală: menține unități administrativ-teritoriale care nu sunt viabile economic, dar refuză să le mai sprijine financiar. În acest context, Simonis consideră că actualul model este nesustenabil și produce efecte directe asupra comunităților locale.

În opinia sa, soluția rațională este comasarea comunelor foarte mici, astfel încât acestea să ajungă la un prag minim de populație care să permită o administrare eficientă și un acces mai facil la fonduri europene.

„Cred că localități de 100, 200, 500 de locuitori, nu mai trebuie să existe. Ele ar trebui comasate cu localități mari, să facem un minim de 3, 4, poate 5.000 de locuitori, având astfel și acces la fonduri europene mai facil. Pentru că și fondurile europene se dau în funcție de populație”, a explicat Simonis.

CJ Timiș a apelat la fondurile de rezervă pentru a evita situații critice

Declarația face trimitere la regulile de finanțare ale programelor europene, unde dimensiunea populației este un criteriu important în alocarea fondurilor. În lipsa acestui prag minim, comunele mici rămân blocate într-un cerc vicios: nu au bani pentru funcționare, nu pot accesa finanțări pentru dezvoltare și depind constant de intervenții de urgență.

Până la adoptarea unei decizii la nivel guvernamental, Consiliul Județean Timiș a intervenit din propriul fond de rezervă pentru a evita situații critice în mai multe localități. Alfred Simonis a precizat că aceste intervenții au fost punctuale și strict legate de funcționarea de bază a administrațiilor locale.

„Cred că trebuie făcută o comasare, evident, dar cred că până când Guvernul ia taurul de coarne și face această comasare, nu poți lăsa în beznă localități și de aceea noi am intervenit din fondul de rezervă al județului Timiș în 7-8 situații ori pentru a cofinanța proiecte europene, ori pentru a plăti salariile și iluminatul public în localitate. Dacă ai hotărât că e comună una cu 150 de locuitori, ajut-o să trăiască, dacă nu, comaseaz-o și atunci înțeleg să nu-i mai dai bani”, a afirmat președintele CJ Timiș.

Iată care sunt și cele 10 orașe din țara noastră care se „sting” încet în România

Conform analizei denumite „Indicele de Risc de Irelevanță Urbană”, adevăratul pericol în care se află multe orașe mici și medii din țara noastră. Analiza a ținut cont de cinci piloni: demografie, dinamica proiectelor, migrație, conectivitate și dependență economică. Cu cât scorul e mai mare, cu atât orașul e mai expus la un colaps tăcut.

• Reșița (CS): depopulare cronică; UCM Reșița în faliment (2025); proiectul feroviar Reșița-Timișoara are avize, dar întârzieri administrative persistă. Risc: ridicat;
• Câmpulung (AG): colapsul ARO (faliment 2006) + scădere populație 2011→ 2021 (27.574 loc.); proximitatea A1 nu a înlocuit platforma industrială. Risc: ridicat;
• Petroșani (HD): vale minieră în tranziție; declin demografic sever; programe de „tranziție justă” în curs, dar efectele durează. Risc: ridicat;
• Lupeni (HD): același profil minier; populație 2021 aproape 18.700; oportunitățile non-miniere rămân limitate. Risc: ridicat;
• Motru (GJ): mono-dependență energetică; tranziția pe cărbune apasă; proiecte noi modeste. Risc: ridicat (estimare);
• Roman (NT): pierdere de populație; economie ancorată în metalurgie (Petrotub/AMTP Roman). A7 ajunge relativ aproape (Pașcani-Bacău), dar fazarea până la capăt e 2025-2026; efectele vor veni târziu. Risc: mediu-ridicat (poate coborî dacă A7 se deschide complet și apar investiții);
• Tecuci (GL): slab conectat până la finalizarea A7/A8; scădere demografică. Risc: mediu-ridicat;
• Turnu Măgurele (TR): margine de rețea, puține proiecte, emigrație internă/externă ridicată la nivel județean. Risc: mediu-ridicat;
• Reghin (MS): dependență de lemn/mobilă; presiuni pe costuri și forță de muncă; migrație negativă regională. Risc: mediu;
• Tulcea (TL): demografie și economie fragile; conectivitate rutieră modestă (fără autostradă); șocuri în turism/Delta afectează cashflow local. Risc: mediu (volatil).