Ședință CSAT la Palatul Cotroceni. România pregătește decizii pentru Summitul NATO UPDATE
La Palatul Cotroceni se desfășoară în aceste momente o ședință CSAT, convocată de președintele Nicușor Dan. Discuțiile se concentrează asupra unor decizii importante privind securitatea și apărarea României.
Pe ordinea de zi figurează atât pregătirea participării la viitorul Summit NATO, cât și alte dosare cu impact asupra intereselor naționale.
UPDATE: Concluziile după discuțiile în CSAT
Principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara. Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global.
Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre.
În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României.
La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara.
În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027.
Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.
Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027.
Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA.
În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.
În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare.
O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.
Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.
În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare.
În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian.
De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.
Ședință CSAT la Palatul Cotroceni
Una dintre principalele teme aflate în atenția membrilor CSAT privește stabilirea obiectivelor pe care România le va susține la Summitul NATO programat la Ankara în 2026.
Tot în cadrul reuniunii vor fi analizate resursele militare care ar putea participa la misiuni și operații desfășurate în afara teritoriului național pe parcursul anului 2027.
Administrația Prezidențială a precizat că discuțiile vor viza atât prioritățile strategice ale României în cadrul Alianței, cât și capacitatea Armatei de a contribui la viitoare operațiuni internaționale, relatează stiripesurse.ro.
Membrii Consiliului vor examina și efectele suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană, inclusiv impactul asupra continuității serviciilor și asupra securității spațiului aerian.
În comunicatul transmis înaintea reuniunii se precizează: „În cadrul şedinţei Consiliului, vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, semn că agenda include și alte subiecte considerate relevante pentru siguranța țării.
Summit NATO la Ankara
Summitul NATO programat în iulie, la Ankara, se anunță unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, pe fondul disputelor dintre aliați și administrația Trump.
În acest context complicat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la reuniunea liderilor Alianței Nord-Atlantice.
Participarea lui Zelenski vine într-un moment diferit față de summitul NATO din 2024, organizat la Washington sub administrația Biden. Atunci, Ucraina primise garanții politice importante, iar liderii occidentali vorbeau despre o „cale ireversibilă” către aderarea la NATO.
Între timp, administrația Trump și-a schimbat discursul privind războiul din Ucraina și a redus accentul pus pe extinderea Alianței. La summitul precedent, invitația pentru Zelenski a avut un format limitat, după solicitările venite de la Casa Albă.
