Semnal de alarmă tras de INSP. Grave probleme cu dantura la copiii din școli

INSP trage un semnal de alarmă privind problemele cu dentiția la copiii din școli, cu vârste 6 şi 14 ani. Doar 23% din elevi aveau o dantură neafectată. Oficialii institutului recomandă trei direcţii esenţiale de acţiune.

Copiii din școli, consultați de INSP

Oficialii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că uneori cele mai mari probleme sunt tocmai cele despre care se vorbeşte cel mai puţin, sănătatea orală fiind un astfel de exemplu.

Deşi aproape fiecare persoană are, de-a lungul vieţii, o problemă dentară, în politicile de sănătate acest domeniu rămâne adesea în plan secund.

Din 37.000 de copii consultaţi în anul şcolar 2024 – 2025, doar 23% aveau dentiţie temporară neafectată.

”În sănătatea publică, uneori cele mai mari probleme sunt tocmai cele despre care vorbim cel mai puţin. Sănătatea orală este un astfel de exemplu. Aproape fiecare persoană se confruntă, la un moment dat, cu o problemă dentară, dar, în politicile de sănătate, acest domeniu rămâne adesea în plan secund. Datele colectate de INSP prin activitatea de supraveghere a sănătăţii orale în şcoli, derulată anual în cadrul Programului Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, oferă o imagine importantă asupra situaţiei din România”, au transmis, miercuri seară, oficialii INSP.

Potrivit acestora, în anul şcolar 2024–2025 au fost examinaţi peste 37.000 de copii cu vârste între 6 şi 14 ani.

Rezultatele au arătat că:

• 31% dintre copiii examinaţi prezintă leziuni carioase netratate la dentiţia temporară;
• 25% dintre copiii examinaţi prezintă leziuni carioase netratate la dentiţia permanentă;
• doar 23% dintre copii au dentiţie temporară neafectată;
• aproximativ 41% dintre copiii examinaţi necesită tratament preventiv sau curativ.

Direcții de acțiune

”Din perspectiva sănătăţii publice, concluziile raportului aferent anului şcolar precedent indică trei direcţii esenţiale de acţiune. Consolidarea prevenţiei, în special în mediul şcolar, unde pot fi dezvoltate comportamentele de sănătate şi pot fi implementate programe de educaţie şi screening cu impact pe termen lung.

Reducerea inegalităţilor de acces la servicii stomatologice, inclusiv prin dezvoltarea reţelei de cabinete stomatologice şcolare şi prin politici care să susţină distribuţia echilibrată a resurselor umane. Dezvoltarea sistemelor de supraveghere şi monitorizare a sănătăţii orale, astfel încât deciziile de politică publică să fie fundamentate pe date epidemiologice solide şi comparabile în timp”, au mai transmis reprezentanţii instituţiei citate.

Potrivit acestora, sănătatea orală este o componentă esenţială a sănătăţii generale, iar integrarea acesteia în politicile publice necesită colaborare reală între instituţii, profesionişti şi factori de decizie.

”Institutul Naţional de Sănătate Publică va continua să sprijine acest proces prin colectarea şi analiza sistematică a datelor privind sănătatea orală a populaţiei şi prin furnizarea de dovezi care să susţină dezvoltarea unor direcţii de acţiune eficiente”, anunţă INSP.

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale este sărbătorită anual pe 20 martie.