Senatul a adoptat modificările la legea pensiilor speciale. Se așteaptă decizia Camerei Deputaților. Votul decizional are loc luni
Senatul a adoptat, miercuri, cu 89 de voturi „pentru”, 16 „împotrivă” şi o abţinere, modificările la proiectul de legea pensiilor speciale, așa cum sunt cunoscute pensiile de serviciu, pentru punerea actului normativ în acord cu decizia Curţii Constituţionale, după ce iniţiatva legilativă a fost respinsă de către judecătorii constituţionali. Senatul este primul for sesizat pe proiectul de lege, Camera Deputaţilor fiind decizională.
Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a decis, miercuri, ca raportul comisiilor de constituionalitate, buget şi muncă ale Camerei să emită raportul pe proiectul privind pensiile speciale până luni, ora 14.00. Iniţiativa legislativă va intra la vot final tot în plenul de luni, ora 17.00, a mai hotărât conducerea Camerei.
Protest al USR privind legea pensiilor speciale
Senatorul USR Ştefan Pălărie a declarat în dezbaterea din plen că „discutăm despre o lege extrem de importantă, care nu doar că este trecută în lista reformelor din PNRR dar şi despre o uriaşă inechitate socială, care astăzi împarte România între iobagii care muncesc legat de glie, zilnic până la 65 de ani şi privilegiaţii, excepţionalii, superbii, specialii, care pot să iasă la pensie la 45 de ani şi care astăzi câştigă cele mai mari zece pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei”.
„Aveam ocazia, inclusiv prin modul în care croim şi decidem această lege, să eliminăm definitiv această inechitate socială, această nedreptate şi să arătăm românilor că România ete o ţară pentru toţi la fel. În discuţiile din comisie am întrebat şi revenim cu aceste întrebări pentru Guvern. Întrebarea numărul unu, care este impactul bugetar al pachetului de amendamente pe care puterea PNL-PSD le-a asumat şi votat la această iniţiativă legislativă întoarsă ca urmare a CCR”, a spus Pălărie.
USR a protestat în plenul Senatului, afişând mesajul „Tăiaţi pensiile speciale”. După vot, senatorul Pălărie a anunţat că a fost votată „o uriaşă nedreptate, o ţară împărţită în două, între cei proşti care muncesc ca să plătească pentru a doua castă, categoria privilegiaţilor”.
Marți au fost adoptate rapoartele din comisiile Senatului
Comisiile juridică, muncă, apărare şi constituţionalitate ale Senatului au adoptat, marţi, un raport de admitere pentru proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Iniţiativa legislativă privind pensiile speciale a intrat la vot în plenul de miercuri al Senatului, acesta fiind prim for sesizat pe proiect.
Astfel, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională supun spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul comun de admitere, cu amendamente admise şi respinse, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, potrivit raportului la proiectul de lege.
Toate amendamentel USR la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost respinse, în şedinţa de marţi a comisiilor de specialitate ale Senatului.
În schimb, unul dintre amendamentele adoptate de către comisii hotărâşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic „cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute din ultimele 48 luni de activitate înainte de data pensionării”.
Ce amendamente au fost admise
De asemenea, potrivit amendamentului admis la proiect „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Totodată, comisiile de specialitate ale Senatului au admis un amendament prin care „începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 21 alin (1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art.211 alin.(1) din Legea nr. 303/2022. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”
Alt amendament admis la iniţiativa legislativă prevede că pensiile de servicu vor fi impozitate în felul următor: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, fiind aplicată o cotă de impunere de 10%.
„pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, conform amendamentului admis la proiectul de lege.
