Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru a spiona jurnaliști și activiști. Ajutor norvegian pentru achiziționarea de instrumente de spargere a telefoanelor

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru a spiona jurnalişti şi activişti şi a beneficiat de ajutor norvegian pentru achiziţionarea de instrumente de spargere a telefoanelor, afirmă Amnesty International.

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru a spiona jurnaliști și activiști

Oficialii sârbi au instalat programe de spionaj autohtone pe telefoanele a zeci de jurnalişti şi activişti, a declarat Amnesty International într-un raport publicat luni, citând dovezi criminalistice digitale şi mărturii ale activiştilor care susţin că au fost pirataţi informatic în ultimele luni, relatează Reuters.

În două cazuri, software-ul furnizat de compania israeliană de supraveghere Cellebrite DI Ltd a fost folosit pentru a debloca telefoanele înainte de infectare, se arată în raport.

Programul spion al sârbilor, denumit de Amnesty „NoviSpy”, a făcut în secret capturi de ecran ale dispozitivelor mobile, a copiat contactele şi le-a încărcat pe un server controlat de guvern, se arată în raport.

„În mai multe cazuri, activiştii şi un jurnalist au raportat semne de activitate suspectă pe telefoanele lor mobile imediat după interviuri cu poliţia sârbă şi autorităţile de securitate”, a declarat Amnesty.

Ministerul sârb de Interne, Ministerul de Externe şi agenţia de informaţii BIA nu au răspuns solicitărilor de comentarii făcute de Reuters la 12 decembrie.

Produsele Cellebrite sunt utilizate pe scară largă de autorităţile de aplicare a legii, inclusiv de FBI, pentru a debloca smartphone-uri şi a le cerceta pentru a găsi dovezi. David Gee, Chief Marketing Officer la Cellebrite, a declarat că investighează acuzaţiile Amnesty.

„În cazul în care aceste acuzaţii sunt corecte, acest lucru ar putea constitui o posibilă încălcare a contractului nostru de licenţă cu utilizatorul final”, a declarat Gee pentru Reuters. Dacă va fi cazul, a spus Gee, Cellebrite ar putea suspenda utilizarea tehnologiei sale de către autorităţile sârbe. Plasarea de software de supraveghere pe dispozitive „nu este, absolut, ceea ce facem noi”, a declarat Gee.

El a adăugat că Cellebrite a început să contacteze oficialii sârbi, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.

Ajutor norvegian pentru achiziționarea de instrumente de spargere a telefoanelor

Unul dintre activiştii prezentaţi de Amnesty în raport a declarat că a observat că, imediat după o întâlnire cu BIA, contactele de pe telefonul său au fost exportate. Activistul a declarat pentru Reuters că şi-a arătat telefonul unor experţi în criminalistică digitală, care au descoperit că spyware-ul NoviSpy îi exportase contactele şi trimisese fotografii private de pe dispozitiv către un server controlat de BIA.

Potrivit Amnesty, Serbia a primit dispozitive de interceptare a telefoanelor de la Cellebrite ca parte a unui pachet mai amplu de asistenţă conceput pentru a ajuta Serbia să îndeplinească cerinţele pentru integrarea în Uniunea Europeană. Acest pachet, care a fost finanţat de guvernul norvegian şi administrat de Biroul Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), a fost furnizat Ministerului sârb de Interne în perioada 2017-2021 pentru a ajuta Serbia să lupte împotriva criminalităţii organizate, se arată în raport.

Guvernul norvegian a încetat temporar livrarea de dispozitive Cellebrite către Serbia în 2018, a declarat Amnesty. Ambasada Norvegiei la Belgrad a exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la program, a adăugat raportul, dar UNOPS a livrat în cele din urmă dispozitivele în iunie 2019.

„Afirmaţiile făcute în raport sunt alarmante şi, dacă sunt corecte, inacceptabile”, a declarat ministrul adjunct de externe al Norvegiei, Maria Varteressian, pentru Reuters.

„Ne vom întâlni cu autorităţile sârbe, precum şi cu UNOPS la sfârşitul acestei luni pentru a obţine informaţii suplimentare în această privinţă”, a precizat ea.  „Ne aşteptăm ca UNOPS să investigheze acuzaţiile”, a adăugat oficialul norvegian.

Într-o declaraţie, UNOPS a declarat că salută raportul Amnesty şi a precizat că, în anii care au urmat anului 2017, agenţia a „îmbunătăţit în continuare mecanismele de evaluare şi atenuare a potenţialelor efecte negative”. Agenţia nu a detaliat aceste măsuri.