Sfântul Ilie, tradiții și obiceiuri. Sfântul Ilie este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 20 Iulie. Este considerat în credința populară ca aducător de ploi, dar și făcător de minuni. Vine cu fulgere și trăsnete.
Legendele mai spun că Sfântul Ilie a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El şi-ar fi ucis părinţii veniţi în vizită şi a mers apoi la Dumnezeu şi şi-a cerut iertare, primind un car şi un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care îl stăpâneau.
În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie şi că poate provoca furtuni puternice.
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, şi nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora. Tot în această zi, femeile mergeau la biserică şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei. În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie, românii îşi amintesc şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau şi dădeau de pomană merele căzute.
Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.
Se crede faptul că dacă tună de Sfântul Ilie, atunci toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Pentru ca oamenii să se ferească de trăsnete trebuie să aibă acasă ramuri de salcie. Nu trebuie să plecați la drum pentru a nu fi loviți de fulgere. Dacă va fi furtună, nu trebuie să se deschisă ferestrele sau ușile caselor să nu se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului Ilie.